Statele UE cer o nouă evaluare a impactului pesticidelor. Piața cerealelor, bulversată de războiul din Ucraina

Statele membre ale UE solicită o nouă evaluare a impactului pesticidelor. Cei 27 de țări sunt îngrijorate de impactul reglementărilor privind utilizarea pesticidelor asupra randamentelor agricole, care sunt deja amenințate de războiul din Ucraina.

Cei 27 au aprobat cererea lor de realizare a unei noi evaluări de impact asupra regulamentului care vizează reducerea drastică a utilizării pesticidelor în UE, amânând discuțiile asupra acestui text, spre marea nemulțumire a organizațiilor neguvernamentale, deja indignate de prelungirea cu un an a autorizației pentru glifosat.

Piața cerealelor, perturbată de războiul lui Putin în Ucraina

Comisia Europeană a detaliat, la sfârșitul lunii iunie, foaia sa de parcurs pentru a reduce la jumătate până în 2030, comparativ cu perioada 2015-2017, utilizarea și riscurile legate de pesticidele chimice sau periculoase la nivelul UE, prin interzicerea aproape totală a acestora în ariile naturale protejate.

Acest proiect de text stârnise o rezistență acerbă din partea unor state membre, îngrijorate de soarta agricultorilor rămași „fără alternative” și de o posibilă scădere a randamentelor agricole, în timp ce războiul declanșat în Ucraina de către Rusia perturbă piețele mondiale de cereale și de îngrășăminte.

După o discuție recentă între miniștrii agriculturii din UE, statele membre „solicită Comisiei să furnizeze un studiu suplimentar” asupra textului în termen de șase luni, a declarat luni seara președinția cehă a UE. Evaluarea de impact realizată anterior „se bazează pe date colectate înainte de izbucnirea războiului din Ucraina” și „este posibil să nu ia în considerare impactul pe termen lung asupra securității alimentare” în UE, se arată în comunicat. Studiul „nu oferă analize cantitative adecvate ale impactului potențial asupra sectorului agricol și ale creșterii potențiale a dependenței alimentare europene”, adaugă acesta, notează Le Monde.

Între timp, „vor continua doar lucrările la nivel tehnic asupra punctelor care nu sunt vizate”, notează comunicatul de presă, reamintind că cei 27 se așteaptă, de asemenea, la „flexibilitate” în ceea ce privește obiectivele naționale atribuite fiecărui stat.

ONG-urile denunță „protecția marilor intereselor agricole”

ONG-urile de mediu se tem că întârzierea cauzată de așteptarea unui nou studiu va împiedica adoptarea regulamentului înainte de alegerile europene din 2024 – în cele din urmă, acesta va trebui să facă obiectul unor negocieri între statele membre și deputații europeni.

„Este o strategie pentru a ucide acest plan anti-pesticide, folosind criza alimentară din Ucraina ca justificare, dar această opoziție face parte din protecția marilor interese agricole”, a declarat la începutul lunii Helmut Burtscher-Schaden, expert al ONG-ului austriac Global 2000.

În plus, din cauza lipsei de consens între statele membre pe această temă, Comisia Europeană a adoptat în mod oficial, la începutul lunii decembrie, decizia de a prelungi cu un an autorizația glifosatului în UE, în așteptarea unei evaluări științifice cruciale a acestui erbicid controversat. Actuala autorizație, reînnoită în 2017, a expirat la 15 decembrie.

Or, în luna mai, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a anunțat amânarea până în iulie 2023 a unui studiu mult-așteptat privind „riscurile expunerii la glifosat pentru animale, oameni și mediu”. Această evaluare este considerată esențială pentru a decide dacă se prelungește sau nu autorizația acordată erbicidului pentru cinci ani.