Spre o cultură pop și rock „patriotică”. Începe noua cruciadă culturală în Ungaria

Susținerea scenei artistice locale este o idee seducătoare, dar acest proiect al guvernului suveranist al premierului maghiar Viktor Orban, care își propune să apere „identitatea maghiară”, provoacă îngrijorare în rândul artiștilor care se tem de o cenzură mascată.

Planul, ale cărui detalii au fost dezvăluite săptămâna aceasta, promite o anvelopă financiară de 62 de milioane de euro pentru a găsi și forma talente, a finanța creația și echipamentele (studiouri, locuri de concert …).

„Este vorba despre realizarea unor producții pop și rock maghiare de calitate, transformându-le într-un ciment de identitate”, explică Szilard Demeter, omul aflat în spatele acestei inițiative, care ocupă funcția de comisar pentru cultura maghiară, din 2019.

Într-un interviu acordat AFP, anul trecut, în timp ce proiectul prindea contur, Szilard a subliniat cum „muzica poate exprima ceea ce este diferit în personalitatea, viziunea și experiența istorică” a locuitorilor acestei țări din Europa Centrală, cu aproape 10 milioane de locuitori.

„Uneori este înțeleasă greșit de europenii occidentali, dar asta este ceea ce e incitant și exotic”, a spus el.

Și pentru a preciza ambițiile sale pentru cultura maghiară, a insistat: „în războiul acerb care se desfășoară, întrebarea este dacă identitatea națională va dispărea peste o sută de ani”, insistă acest chitarist amator.

„Identitatea națională s-a slăbit și trebuie restabilită”, a proclamat Szilard Demeter.

„Sunt orbanist 110%”

Cu toate acestea, lumea artistică se întreabă despre viitorul său spațiu de manevră. Pentru că, în 2018, Viktor Orban, campion al „iliberalismului”, a promis apariția unei „noi ere” a culturii.

Campanie împotriva comunității LGBT, închiderea teatrelor și universităților: Ungaria, membră a Uniunii Europene din 2004, a fost criticată de mai multe ori de Bruxelles pentru „atacurile” sale împotriva statului de drept.

Departe de a pretinde a fi apolitic, Szilard Demeter spune că „susține pe deplin măsurile prim-ministrului”. „Sunt orbanist 110%”, spune el.

În noiembrie, Szilard, care este și directorul Muzeului Literar Petofi din Budapesta, a provocat un adevărat scandal comparându-l pe miliardarul George Soros cu Hitler, înainte de a-și retrage articolul în care a făcut această comparație.

Articolul lui Demeter se referea la Soros drept „Führer liberal”, spunând că transformă Europa într-o „cameră de gazare”.

Controversatul miliardar George Soros, evreu născut în Ungaria și supraviețuitor al ocupației germane, este ținta obișnuită a guvernului Orban, care îl acuză că încurajează imigrația.

„Ia banii și taci”

Ferenc Megyeri, cântăreț al grupului de punk „HétköznaPI CSAlódások”, înființat în 1990, știe ce înseamnă sprijinul statului.

În timpul unui concert înregistrat în octombrie, înainte de difuzarea acestuia, în decembrie, la televizor, organizatorii i-au cerut să-și scoată tricoul pe care scria „Soros”.

„Am refuzat și brusc camerele au luat prim-plan cu fața mea” evitând cu atenție filmarea mesajului, a declarat el, pentru AFP, în orașul său Pecs, la sud de Budapesta.

Piesele sale „Viktor” și „Absurdistan”, care critică politica din Ungaria, au fost, de asemenea, tăiate în timpul montajului, deplânge artistul în vârstă de 55 de ani. Prin urmare, are îndoieli cu privire la acest nou proiect.

„Dacă ideea este să ajutăm muzicienii, atunci de ce nu – la urma urmei, sunt banii contribuabililor, sunt banii noștri”, spune el. „Dar cred că majoritatea grupurilor vor încasa banii și, în schimb, vor tăcea, să nu supere guvernul”.

Lista neagră pe portativ

De asemenea, renumitul compozitor și chitarist Zoltan Czutor, în vârstă de 51 de ani, se teme de „îndoctrinare, cu școlarii care merg la opere rock naționaliste”, în timp ce muzicienii ar putea să nu aibă mijloacele financiare de a rezista.

„Majoritatea își obțin esențialul veniturilor din festivaluri mari, subvenționate de stat sau municipalități, și evită subiectele politice de teama de a nu fi incluși pe lista neagră”, explică el.

Acest sentiment de excludere îl cunoaște bine și celebra cântăreață  pop Zsuzsa Koncz. Faimoasă în anii 1960, ea a susținut cauzele liberale din trecut și „nu a fost invitată să cânte o singură dată de mass-media oficială” de când Viktor Orban a revenit la putere în 2010,scrie Le Point.

Artista, acum în vârstă de 75 de ani, nu își face iluzii cu privire la evoluțiile din Ungaria, ceea ce îi amintește de politica culturală comunistă, unde orice activitate critică a sistemului a fost interzisă.

„Ultimul deceniu mi-a arătat că, cu cât ești mai aproape de regim, cu atât vei beneficia mai mult de generozitatea sa”, regretă ea.

.