Cauta

Spionii Rusiei, ofensivă totală. Ce urmărește Putin

În lumea „intelligence-ului” s-a produs un cutremur după ce Praga a anunțat expulzarea a 18 diplomați ruși. Kremlinul a ripostat cu trimiterea acasă a 20 de cehi, iar de aici s-a declanșat un adevărat tăvălug. România nu putea lipsi din peisaj, așa că ne-am băgat și noi în seamă vânând un atașat militar. Tot tărăboiul a pornit (la nivel oficial) de la o anchetă declanșată de cehi, al cărei rezultat arată că explozia de la depozitul de muniție din Vrbetice (16 octombrie 2014) este opera unei unități speciale a GRU, spionajul militar rus.

Privind în urmă, însă, descoperim că Federația Rusă, în ultimii ani, pare a-și fi intensificat activitatea din zona „intelligence” în unele state. Nu-i nevoie de cine știe ce dovezi în sprijinul acestei afirmații, este suficient să observăm succesiunea scandalurilor mediatice și politice cu care s-au confruntat țintele Moscovei de-a lungul timpului. Iată de ce acoperirea mediatică a scandalului declanșat de Cehia amintește de multe alte evenimente în care spionii lui Vladimir Putin au fost implicați în Europa.

Istoria ingerințelor rusești în treburile interne ale altor state

Astfel, în ianuarie 2020, Bulgaria a expulzat doi ofițeri ruși de informații, suspectați că aveau legătură cu otrăvirea omului de afaceri Emilian Gebrev.

În iunie 2020, Poliția pragheză a organizat flagrant unui diplomat rus care cumpăra muniție NATO pentru o armă de lunetist. În aceeași lună, cehii expulzau doi diplomați ruși sub suspiciunea de tentativă de otrăvire; detalii suplimentare nu au fost date publicității. În iulie 2020, Bosnia-Herțegovina a blocat sosirea în țară a diplomatului rus Vladislav Filipov, urmare a activităților sale de spionaj în Albania.

Și lista continuă:

Spionii lui Putin atacă pe două fronturi

Interferența rusă în treburile interne ale altor state este totală. Din câte observă analiștii serviciilor secrete, spionii lui Putin atacă pe două fronturi, unul uman și celălalt cibernetic.

Inteligența umană este organizată în jurul reprezentanțelor diplomatice ruse, sub umbrela cărora acționează agenți ai Serviciului de Informații Externe (SVR), precum și cei de contrainformații (FSB).

În ceea ce privește spațiul cibernetic, Rusia este, fără doar și poate, cel mai puternic jucător din lume. O evaluare recentă a Serviciului estonian de Informații Externe estimează că Rusia își consolidează atacurile cibernetice în scopuri destabilizatoare și de spionaj. Această percepție a amenințării cibernetice ruse este bine susținută de acțiuni concrete. Să ne amintm doar de atacul asupra „Solar Winds”, o importantă firmă americană din domeniul tehnologiei informației lovită în plin de hackeri ruși, care au spart serverele și au spionat mari companii private, inclusiv firme de securitate cibernetică și ministere importante de la Washington, cum ar fi Departamentul Securității Interne și Departamentul Trezoreriei!

Prin urmare, această creștere în intensitate a ingerinței Rusiei în treburilor altora a devenit un fenomen extrem de vizibil, prea mediatizat și cât se poate de documentat. Iar aici nu mai este vorba de faptul că astfel de operațiuni sunt din ce în ce mai multe, ci mai degrabă se ridică problema vizibilității lor.

Rusia rescrie manualul de spionaj

Practica spionajului într-o țară străină este una comună majorității statelor lumii. Unii spun chiar că, la un moment dat, România excela în domeniul spionajului extern. Dar, dacă spionajul extern este ceva comun, pierderea caracterului său clandestin nu este!

Ce face Rusia azi arată, pe de o parte, o lipsă de interes pentru aspectul secret al acestor operațiuni de „intelligence” derulate de GRU și SVR; consecințele diplomatice nu par a mai fi o problemă pentru Kremlin, iar această atitudine dezinhibată afișată de spionajul rus sugerează că Vladimir Putin folosește „intelligence-ul” ca pe un instrument de comunicare.

Pe de altă parte, astfel de mutări pe tabla de șah a spionajului, precum cele făcute de Federația Rusă, reflectă încercările de afirmare a puterii. Cine face asta, își asumă și o face în conștient, fiindcă urmărește un scop. Atitudinea autorităților moscovite cu privire la publicitatea acțiunilor sale perturbatoare (spionaj extern sub lupa presei) reflectă interesul său scăzut pentru includerea Rusiei în multilateralismul pregătit de comunitatea internațională. Din contră, aș spune că Vladimir Putin preferă să joace mai departe rolul de challenger al ordinii mondiale.

Ultimele stiri

  • Încă vicepremier? Dragoș Anastasiu a recunoscut că a plătit ani de zile „taxă de protecție” la ANAF
  • Seceta lovește crunt! Două râuri din Arad au secat complet. Primar: „Este totul uscat/ Fermierii foloseau apa la creșterea animalelor, iar acum…”
  • VIDEO. Cumplit! Șapte copii au murit, după ce o școală s-a prăbușit, în India. Bilanțul răniților
  • A semnat! Nicuşor Dan, undă verde pentru primul pachet de măsuri fiscale. Ce spune despre pachetul 2/„Nu sunt chestiuni care să fie dramatice”
  • „Casa Iubirii” sau rușinea televizată care ne face de râs în fiecare seară
  • Bianca-Maria Oană, elevă la Colegiul „Sfântul Sava” și cel mai tânăr paramedic SMURD din România: „Să fii medic înseamnă să lupți pentru viață în fiecare zi” – povestea tinerei selectate în campania „100 de tineri pentru dezvoltarea României”
  • Vremea se schimbă simțitor, după valul de caniculă: Urmează o săptămână cu ploi și temperaturi mai scăzute/Prognoza ANM pentru luna august
  • Val de reacții internaționale după ce Macron a anunțat că Franța va recunoaște statul palestinian. Ce spun SUA și Israel
  • Doi români care se întorceau din Grecia, reținuți în Bulgaria pentru tentativă de mituire a unor polițiști de frontieră
  • Caricatura Zilei
  • Exit mobile version