Spionii Rusiei, ofensivă totală. Ce urmărește Putin

În lumea „intelligence-ului” s-a produs un cutremur după ce Praga a anunțat expulzarea a 18 diplomați ruși. Kremlinul a ripostat cu trimiterea acasă a 20 de cehi, iar de aici s-a declanșat un adevărat tăvălug. România nu putea lipsi din peisaj, așa că ne-am băgat și noi în seamă vânând un atașat militar. Tot tărăboiul a pornit (la nivel oficial) de la o anchetă declanșată de cehi, al cărei rezultat arată că explozia de la depozitul de muniție din Vrbetice (16 octombrie 2014) este opera unei unități speciale a GRU, spionajul militar rus.

Privind în urmă, însă, descoperim că Federația Rusă, în ultimii ani, pare a-și fi intensificat activitatea din zona „intelligence” în unele state. Nu-i nevoie de cine știe ce dovezi în sprijinul acestei afirmații, este suficient să observăm succesiunea scandalurilor mediatice și politice cu care s-au confruntat țintele Moscovei de-a lungul timpului. Iată de ce acoperirea mediatică a scandalului declanșat de Cehia amintește de multe alte evenimente în care spionii lui Vladimir Putin au fost implicați în Europa.

Istoria ingerințelor rusești în treburile interne ale altor state

Astfel, în ianuarie 2020, Bulgaria a expulzat doi ofițeri ruși de informații, suspectați că aveau legătură cu otrăvirea omului de afaceri Emilian Gebrev.

În iunie 2020, Poliția pragheză a organizat flagrant unui diplomat rus care cumpăra muniție NATO pentru o armă de lunetist. În aceeași lună, cehii expulzau doi diplomați ruși sub suspiciunea de tentativă de otrăvire; detalii suplimentare nu au fost date publicității. În iulie 2020, Bosnia-Herțegovina a blocat sosirea în țară a diplomatului rus Vladislav Filipov, urmare a activităților sale de spionaj în Albania.

Și lista continuă:

• 10 August 2020 – Slovacia a expulzat trei diplomați ruși dovediți a fi implicați în uciderea la Berlin a georgianului cecen Zelimkhan Khangoshvili;
• 19 August 2020 – Norvegia a raportat Moscovei că diplomatul Aleksandr Stekolshchikov nu mai poate intra în țară;
• 24 August 2020 – Austria a expulzat un ofițer rus de informații pentru spionaj industrial. În paralel, la Napoli, un locotenent-colonel din Armata franceză, atașat militar pe lângă Comandamentul Forțelor NATO din Napoli, era la Paris, fiind bănuit că a furnizat documente secrete unui ofițer GRU;
• 4 octombrie 2020 – Olanda a anunțat că a expulzat patru agenți GRU, care au încercat să intre în sediul Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) de la Haga
• 30 martie 2021 – Italia l-a arestat pe căpitanul fregatei Walter Biot, dovedit că a înmânat unui agent rus un stick USB care conținea 181 de documente și fotografii cu caracter „Top secret”.

Spionii lui Putin atacă pe două fronturi

Interferența rusă în treburile interne ale altor state este totală. Din câte observă analiștii serviciilor secrete, spionii lui Putin atacă pe două fronturi, unul uman și celălalt cibernetic.

Inteligența umană este organizată în jurul reprezentanțelor diplomatice ruse, sub umbrela cărora acționează agenți ai Serviciului de Informații Externe (SVR), precum și cei de contrainformații (FSB).

În ceea ce privește spațiul cibernetic, Rusia este, fără doar și poate, cel mai puternic jucător din lume. O evaluare recentă a Serviciului estonian de Informații Externe estimează că Rusia își consolidează atacurile cibernetice în scopuri destabilizatoare și de spionaj. Această percepție a amenințării cibernetice ruse este bine susținută de acțiuni concrete. Să ne amintm doar de atacul asupra „Solar Winds”, o importantă firmă americană din domeniul tehnologiei informației lovită în plin de hackeri ruși, care au spart serverele și au spionat mari companii private, inclusiv firme de securitate cibernetică și ministere importante de la Washington, cum ar fi Departamentul Securității Interne și Departamentul Trezoreriei!

Prin urmare, această creștere în intensitate a ingerinței Rusiei în treburilor altora a devenit un fenomen extrem de vizibil, prea mediatizat și cât se poate de documentat. Iar aici nu mai este vorba de faptul că astfel de operațiuni sunt din ce în ce mai multe, ci mai degrabă se ridică problema vizibilității lor.

Rusia rescrie manualul de spionaj

Practica spionajului într-o țară străină este una comună majorității statelor lumii. Unii spun chiar că, la un moment dat, România excela în domeniul spionajului extern. Dar, dacă spionajul extern este ceva comun, pierderea caracterului său clandestin nu este!

Ce face Rusia azi arată, pe de o parte, o lipsă de interes pentru aspectul secret al acestor operațiuni de „intelligence” derulate de GRU și SVR; consecințele diplomatice nu par a mai fi o problemă pentru Kremlin, iar această atitudine dezinhibată afișată de spionajul rus sugerează că Vladimir Putin folosește „intelligence-ul” ca pe un instrument de comunicare.

Pe de altă parte, astfel de mutări pe tabla de șah a spionajului, precum cele făcute de Federația Rusă, reflectă încercările de afirmare a puterii. Cine face asta, își asumă și o face în conștient, fiindcă urmărește un scop. Atitudinea autorităților moscovite cu privire la publicitatea acțiunilor sale perturbatoare (spionaj extern sub lupa presei) reflectă interesul său scăzut pentru includerea Rusiei în multilateralismul pregătit de comunitatea internațională. Din contră, aș spune că Vladimir Putin preferă să joace mai departe rolul de challenger al ordinii mondiale.