În vreme ce președintele Lukașenko a acuzat NATO că încearcă invadarea ţării pentru a-l răsturna de la putere şi a instaura un nou preşedinte la Minsk, șeful diplomaţiei europene Josep Borrell a atras atenţia asupra riscului de a asista la o transformare a Belarusului într-o „a doua Ucraină”.
Uniunea Europeană „nu intenţionează să transforme Belarusul într-o a doua Ucraină”, a afirmat Borrell, evocând diferendul cu Rusia după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea în 2014.
„Tensiunea dintre Europa şi Rusia s-a reglat prin focuri de armă, violenţă şi o dezintegrare a teritoriul ucrainean care durează în continuare. Problema de astăzi a belaruşilor nu este de a alege între Rusia şi Europa, ci de a obţine libertatea şi democraţia”, a adăugat el. Borrel a comparata situația lui Lukașenko cu cea a liderului venezuelean Nicolas Maduro, de asemenea ţinta revoltelor populare reprimate de putere: “Maduro şi Lukanşenko sunt exact în aceeaşi situaţie. Nu recunoaştem că au fost aleşi legitim.
Cu toate acestea, indiferent dacă ne place sau nu, ei controlează guvernul şi trebuie să continuăm să tratăm cu ei, chiar dacă nu recunoaştem legitimitatea lor democratică”. Nerecunoscută de UE, realegerea contestată a lui Lukanşenko, lider care se află la putere de 26 de ani şi care mizează pe sprijinul Moscovei, a stârnit ample manifestații, fiind arestate peste 6700 de persoane. Ministrul de externe rus, influentul Serghei Lavrov, a declarat că reforma constituțională în Belarus ar fi o soluție durabilă pentru criza politică a țării.
Lavrov nu a uitat să precizeze că “situația s-a stabilizat” în Belarus, după vasta mișcare de protest care a urmat controversatei reelecții din 9 august a președintelui Lukașenko. Zeci de mii de oameni au manifestat duminică din nou la Minsk. Fluturând drapele în alb şi roşu, culorile mişcării de contestare, mulţimea s-a adunat în Piaţa Independenţei şi pe străzile din jur, strigând în cor „Libertate!”.