Slovenia sapă noul birou anti-fraudă al UE chiar înainte de acesta să-și înceapă activitatea. Premierul sloven Janez Janša a refuzat să recunoască cei doi candidați ai țării sale la Parchetul European (EPPO) – o organizație menită să descopere și să acționeze în justiție utilizarea abuzivă a fondurilor UE.
Timp de săptămâni, Janša a trenat pentru a oficializa numirea candidaților – înainte de a anula complet procesul în această săptămână. Fără procurori locali în Slovenia, EPPO va întâmpina dificultăți să angajeze anchete și acțiuni în justiție în această țară.
Este un „semnal foarte rău”, a declarat Laura Codruța Kövesi, șefa EPPO, pentru Politico într-un interviu la sediul din Luxemburg. „O lipsă de cooperare sinceră”, a adăugat ea.
În ceea ce privește Slovenia, a spus Kövesi, „este evident că ceva nu este credibil”.
Măsura este în concordanță cu alte acțiuni întreprinse de Janša, un populist de dreapta, care a fost criticat pentru subminarea libertății presei. Guvernul său preia în iulie Consiliul președinției rotative a UE, acordându-i șase luni de putere sporită într-o instituție critică a UE.
Acum, Slovenia testează și capacitatea UE de a combate frauda și corupția via Parchetul European care își va începe activitatea la 1 iunie.
Cinci țări europene nu au aderat încă la EPPO
EPPO, care numără 22 de țări UE ca membri, este conceput pentru a combate frauda bugetară a UE. Unul dintre punctele forte ale noului organism, potrivit lui Kövesi, este capacitatea sa de a aborda infracțiunile transfrontaliere care până acum erau dificil de urmărit – cu un nou sistem care permite analiștilor din Luxemburg să „conecteze punctele” și procurorilor de pe continent să partajeze cu ușurință informații.
EPPO se va baza pe o rețea de așa-numiți procurori europeni delegați în fiecare țară. Dar două țări – Slovenia și Finlanda – nu au prevăzut încă aceste posturi. Mai general, cinci țări nu au aderat încă la noul organism – Danemarca, Ungaria, Irlanda, Polonia și Suedia.
În timp ce doi candidați sloveni au fost selectați printr-un proces tehnocrat, guvernul a întârziat luni întregi în a face ultimul pas – să recunoască rezultatul – refuzând în mod repetat să pună problema pe ordinea de zi.
Joi, 27 mai, guvernul a solicitat propunerea de noi candidați. Ministrul sloven al Justiției, Lilijana Kozlovič, a demisionat imediat în semn de protest.
Kovesi: „Slovenia își asumă un risc foarte mare”
Kövesi – fost procuror șef la Direcția Națională Anticorupție din România – a avertizat că, dacă EPPO își poate începe activitatea fără unele locuri ocupate, Slovenia își va asuma un „risc foarte mare” dacă alege să nu numească candidați.
„Acest lucru va influența activitatea EPPO, eficiența EPPO”, a spus ea. „Cum putem proteja mai bine banii europeni fără a avea procurori în Slovenia?”
În timp ce regulile Parchetului European birou permit procurorilor delegați, în unele cazuri, să ajute anchetele în alte țări, Kövesi a spus că, în practică, ar fi „imposibil să gestionăm toate cazurile din Slovenia” fără procurori din această țară care cunosc procedurile locale și vorbesc limba.
Andrés Ritter, procuror șef adjunct al EPPO, a fost de acord cu Laura Codruța Kovesi. „Ne-ar slăbi”, a declarat el reporterilor, menționând că instituția ar putea să nu poată începe cu toată forța. Totuși, el a susținut că EPPO este „rezistent” la o astfel de presiune politică, indicând sprijinul său la nivelul UE și alte contacte în Slovenia.
Șefa EPPO „face politică”
Între timp, Janša a acuzat-o pe Kövesi – un procuror cu vechime – că „face politică”. „Dar Suedia, Irlanda, Polonia, Ungaria, Danemarca … @EUProsecutor? Nu participă deloc la #EPPO ”, a scris el pe Twitter.
„Este alegerea noastră, așa că nu mai jucați jocuri politice inspirate de @RenewEurope @strankaSD”, a scris prim-ministrul, referindu-se la grupul liberal din Parlamentul European și la opoziția slovenă a social-democraților.
Experții juriști nu acceptă însă argumentul lui Janša. „Dacă începeți o procedură, trebuie să o terminați”, a declarat Samo Bardutzky, șeful departamentului de drept constituțional de la Universitatea din Ljubljana. Vorbind despre demersul guvernului de a renunța la candidații existenți, Bardutzky a spus: „Nu cred că a avut motive să anuleze procedura”.
Chiar și propria structură judiciară a Sloveniei a criticat această decizie. În plus față de demisia ministrului Justiției, cel mai înalt procuror al țării, Drago Šketa, a declarat că „competența juridică” a guvernului este „să ia act” de candidați. În caz contrar, „a încălcat unul dintre cele mai importante principii constituționale”.
Dar guvernul sloven insistă că pur și simplu respectă legea.
Într-un comunicat, guvernul a declarat că apelul inițial pentru candidați nu îndeplinea cerințele legale, așa că a „instruit Ministerul Justiției să publice imediat un nou apel pentru depunerea candidaturilor pentru nominalizarea a doi procurori europeni delegați”.
Dezbatere de alt fel în Finlanda
Finlanda, cealaltă țară care încă nu a desemnat procurori delegați, este angajată într-un diferend de altă natură cu EPPO.
Helsinki nu a rezolvat încă o problemă cu privire la modul în care ar funcționa aspecte, cum ar fi pensiile, pentru procurori – precum și o dezbatere spinoasă cu privire la modul de interpretare a normelor EPPO cu privire la procurorii săi care își iau al doilea loc de muncă acasă.
„Este foarte important să avem doar procurori cu normă întreagă”, a spus Kövesi, adăugând că situația din Slovenia este „o dovadă foarte clară că trebuie să avem doar procurori independenți, pe care nimeni nu poate interfera în activitatea lor”.
Un purtător de cuvânt al delegației finlandeze a UE a afirmat că, în lectura regulamentului, procurorii EPPO ai fiecărei țări pot lucra și ca procurori naționali.
Purtătorul de cuvânt a susținut că, din cauza mandatului EPPO, „un număr foarte limitat de dosare penale” va reveni acestor procurori, așa că ar trebui să li se permită să își îndeplinească restul zilelor cu alte atribuții. Cu toate acestea, reprezentantul finlandez a subliniat, de asemenea, că „este o prioritate ridicată și pentru Finlanda ca EPPO să își înceapă operațiunile cât mai curând posibil”.
Kövesi a spus că cele două țări au prezentat probleme diferite. Există „o diferență între Slovenia și Finlanda”, a spus ea. „Cu Finlanda nu am ajuns încă la un acord”.
Într-o declarație, comisarul UE pentru Justiție, Didier Reynders, a deplâns ambele situații, argumentând că „s-a acordat suficient timp” pentru soluționarea oricăror probleme.
„Am fost implicat personal într-o largă sensibilizare a miniștrilor responsabili”, a adăugat el. Și a insistat: „Această situație nu va împiedica EPPO să își înceapă activitățile”.