Sindromul Havana. Diplomații din Canada cer despăgubiri guvernului

Au fost la post în Cuba și de atunci spun că suferă de dureri de cap severe, tulburări de vedere sau greață: 18 diplomați canadieni își dau în judecată guvernul, spunând că noi cazuri ale Sindromului Havana continuă să fie depistate.

Oficial, autoritățile canadiene recunosc 14 cazuri, ultimul în decembrie 2018. Potrivit reclamanților, sunt aproape 30.

Iar Paul Miller, un avocat din Toronto care îi reprezintă pe diplomații care pretind cel puțin 28 de milioane de dolari daune, spune că „în continuare, continuă să primească apeluri: avem cazuri foarte recente, din 2021”.

„Incidente de sănătate” din 2016

Dintr-o sursă apropiată dosarului sunt menționate în acest an două cazuri, care au dus la plecări pripite din posturi. Mereu neexplicate, aceste „incidente de sănătate”, așa cum sunt numite de administrațiile americane și canadiane, au apărut în Cuba în 2016.

Diplomații din ambele țări, dintre care unii spun că au auzit sunete foarte înalte, au început să se plângă de migrene, tulburări de echilibru sau greață. Leziuni cerebrale au fost diagnosticate. De atunci, au fost raportate cazuri în China, Germania, Australia, Rusia, Austria și chiar în Washington.

„Vibrații bizare în urechi”

Un diplomată canadiană, care a stat patru ani în Cuba își amintește că s-a trezit într-o dimineață cu o senzație de vertij și cu „sângerări nazale severe”. „Nu am avut sângerare nazală de când eram copil”, mărturisește ea, sub condiția anonimatului. Apoi „simptomele au devenit și mai puternice” și „mi-am dat seama că nu pot continua să lucrez”.

O altă diplomată a spus că „a început să simtă vibrații ciudate în ureche, cam la aceeași oră în fiecare noapte”, la câteva săptămâni după sosirea în Havana. Evacuată medical, ea spune că acum trebuie să poarte ochelari, ea care „nu a mai avut niciodată probleme cu vederea”, scrie AFP.

Atacuri prin unde radio, isterie colectivă din cauza stresului, efectul substanțelor chimice pulverizate împotriva țânțarilor: diverse ipoteze au fost evocate de oamenii de știință, fără a se ajunge la o concluzie definitivă.

De partea lor, autoritățile cubaneze neagă orice intenție. „Nici poliția cubaneză, nici FBI, nici poliția canadiană nu au descoperit dovezi ale unor atacuri împotriva diplomaților la Havana, în ciuda investigațiilor importante”, a asigurat în septembrie Academia de Științe din Cuba.

La Washington, dosarul este departe de a fi închis. La începutul lunii noiembrie, secretarul de Stat Antony Blinken s-a angajat să „facă lumină” asupra chestiunii, numind doi diplomați experimentați pentru a coordona răspunsul Departamentului de Stat și pentru a se asigura că orice simptom raportat de un american primește o investigație medicală adecvată.

Legea tăcerii în fața intereselor statului

În ceea ceea ce-i privește pe diplomații canadieni în cauză, aceștia regretă că nu am primit aceeași atenție și se întreabă dacă relațiile bune cu Cuba nu a funcționat împotriva lor.

Pentru că, dacă relațiile dintre Cuba și SUA, în afară de un scurt interludiu între 2014 și 2016, sunt marcate de tensiuni diplomatice, cele dintre Cuba și Canada sunt destul de diferite: Ottawa nu a rupt niciodată legăturile cu Havana, chiar și după revoluția condusă de Fidel Castro în 1959 și este istoric primul furnizor de turiști al insulei comuniste.

„Ambasadorul (canadian) ne-a spus tot timpul că «Nu există nici un motiv să credem că cetățenii canadienii ar putea fi afectați», sugerând astfel că americanii sunt, dar nu canadienii”, a spus un diplomat.

„Cel mai mare reproș al nostru este că nu ni s-a oferit niciun ajutor”, adaugă el, îngrijorat că ambasada vrea deja să revină la un personal complet, după ce s-a înjumătățit la începutul lui 2019. Ottawa „a făcut din relația cu Cuba o prioritate față de propriii cetățeni”, a spus un altul, amintind că i s-a ordonat să nu spună nimănui, nici măcar medicului  personal, despre simptomele lui.

Ottawa: Bla,bla,bla

În comparație cu Statele Unite, gestionarea problemei a fost „cu totul diferită”, spune Paul Miller.

„Guvernul SUA „face tot ce poate pentru a se asigura că diplomații afectați primesc tratament și spune că va încerca să afle ce s-a întâmplat. Aici guvernul spune „vom face totul pentru a avea grijă de diplomații noștri”, dar ei nu au făcut-o”.

Într-un răspuns scris  Ministerul canadian al Afacerilor Externe asigură că „ia foarte în serios sănătatea, siguranța și securitatea canadienilor” și „continuă să monitorizeze sănătatea și siguranța personalului său diplomatic staționat la Havana”.