AcasăȘTIRI EXTERNEȘi mai ziceau de „Cernobîlul plutitor”. Pentagonul vrea un reactor nuclear mobil

Și mai ziceau de „Cernobîlul plutitor”. Pentagonul vrea un reactor nuclear mobil

Și mai ziceau de „Cernobîlul plutitor”. Pentagonul vrea un reactor nuclear mobil/ Foto: RealClearDefense

Denumit „Proiectul Pele”, acesta ar putea fi transportat cu trenul, pe cale rutieră și chiar aeriană.

Când Rusia a inaugurat prima centrală nucleară plutitoare din lume, „Akademik Lomonosov”, care a intrat deja în exploatare industrială, un cor de voci alarmiste – inclusiv din SUA – a denunțat o apocalipsă iminentă, un „Cernobîl plutitor”, un „Titanic nuclear”.

„Akademik Lomonosov” nu ca cutreiera mările (nu are autopropulsie), ci funcționează „trasă la mal” în Orientul îndepărtat al Rusiei.

Trebuie spus că Rusia exploatează de zeci de ani o flotă de spărgătoare de gheață cu propulsie nucleară, în condițiile mediului nemilos din oceanul arctic, și nu a înregistrat un accident nuclear cu vreun „Cernobîl plutitor”, cu toate că navigarea în nordul îndepărtat presupune riscuri incomparabile cu cele la care ar putea fi expusă centrala „Akademik Lomonosov”.

Iată însă că și Statele unite doresc un „Cernobîl” la purtător, nu plutitor ci mobil. Astfel, secretarul Apărării Statelor Unite a cerut 60 de milioane de dolari (aproape 50 de milioane de euro) pentru dezvoltarea unui microreactor nuclear care să fie transportabil de către armată. Această sumă este inclusă în propunerea de buget prezentată Congresului de către Departamentul Apărării (DOD) pentru anul fiscal 2022, scrie Korii/Slate.

Mobilitatea puterii

Denumit „Proiectul Pele”, acesta ar putea fi transportat cu trenul, pe cale rutieră și chiar aeriană. Acest reactor ar trebui să poată furniza o putere de la unu la cinci megawați timp de cel puțin trei ani. Pentru comparație, centralele franceze, echipate cu reactoare convenționale, au niveluri de putere cuprinse între 900 și 1.450 de megawați.

Evident, principala inovație a unui astfel de dispozitiv este portabilitatea și, prin urmare, mobilitatea sa. Armata intenționează să-l poată transporta cu orice mijloc: tren, rutier și aerian.

DOD dorește ca reactorul să poată fi pornit la numai trei zile după livrare și să se oprească într-o săptămână. Acest lucru ar oferi militarilor acces la o sursă puternică de energie oriunde s-ar afla.

Consiliul Național al Spațiului de la Casa Albă consideră că micro-reactoarele nucleare ar putea fi într-o bună zi desfășurate în spațiu pentru a servi ambițiile pe termen lung ale Statelor Unite în explorarea Lunii și a planetei Marte.

O bună parte din punerea în practică a proiectului Pele se bazează pe dezvoltarea unui combustibil nuclear „izotopic tristructural” sau TRISO. Compus dintr-un miez înconjurat de mai multe straturi din carbon și ceramică, se presupune că este mai sigur decât restul combustibililor nucleari.

Provocări majore de securitate

Proiectul a început în 2019, când DOD a adunat idei pentru prototip de reactor. În martie 2021, companiile X-Energy și BWXT au fost alese pentru a-și continua activitatea de proiectare a reactorului, pentru o perioadă de doi ani. La sfârșitul acestor doi ani, unul dintre cele două prototipuri ar trebui construit și apoi testat.

Dincolo de aspectul tehnic, un reactor nuclear care poate fi deplasat cu ușurință ridică multe întrebări cu privire la securitatea acestuia. Un accident sau un atac inamic ar putea avea consecințe dezastruoase asupra mediului și a populațiilor civile. Nemaivorbind de posibilitatea ca acesta să cadă pe mâini greșite, a se citi teroriste.

 

 

author avatar
Tudor Borcea