China a făcut furori la Bruxelles și în întreaga Europă pentru promovarea diplomației „wolf warrior”. Termenul, inspirat de o serie populară de televiziune chineză, este folosit din ce în ce mai mult pentru a descrie abordarea agresivă a diplomaților chinezi, care nu mai sunt timizi de a se lupta cu guvernele europene.
Însă a apărut o generație tânără de experți și politicieni în țările UE, ce analizează critic acțiunile Bejingului și pledează pentru o acțiune mai dură împotriva Chnei. Politico îi prezintă pe câțiva dintre ei.
Mikko Huotari
Politologul și sinologul german este “omul care șoptește la urechea fiecărui lider al UE”.În munca sa de zi cu zi, Huotari – care are 38 de ani – conduce influentul grup de reflecție din Berlin, Institutul Mercator pentru Studii din China (MERICS). El este, de asemenea, un consilier de politică de încredere pentru marii jucători din dezbaterea UE-China: președintele Consiliului European, Charles Michel, șeful politicii externe al UE, Josep Borrell, Comisia Europeană și guvernul german. Huotari este cunoscut pentru că nu și-a șters cuvintele atunci când vine vorba de a critica China cu privire la politica externă, drepturile omului și probleme comerciale. Nici să cheme guvernele și instituțiile UE atunci când consideră că poziția lor față de Beijing este prea slabă.
Kerstin Lundgren și Ulf Kristersson
Cei doi lideri de opoziție suedezi sunt cunoscuți drept susținătorii vocali ai unei poziții mai dure a UE față de Beijing. Atât Lundgren, purtătorul de cuvânt al politicii externe al Partidului Centrului Suedez, cât și Kristersson, care conduce Partidul Moderat Suedez, critică “lipsa puterii de foc a UE pentru a răspunde Chinei”. “Singura limbă pe care China o înțelege este cea care implică activități economice, precum consolidarea mecanismului nostru de verificare a investițiilor. În această privință, sunt foarte îngrijorat de faptul că diferite țări din UE au ales căi diferite, de exemplu atunci când vine vorba de furnizorul chinez de telecomunicații Huawei”, a spus Kristersson.
Antoine Bondaz
La doar 32 de ani, acest expert la grupul de reflecție al Fundației pentru Cercetări Strategice, denunță răspunsul slab al politicienilor din Hexagon față de ambițiile Chinei. Franța a întârziat să aibă o adevărată dezbatere publică despre China, a spus el, parțial din cauza faptului că puțini politicieni se concentrează pe relațiile cu Beijingul. Acest lucru s-ar putea schimba acum, în urma comentariilor oficialilor chinezi în timpul focarului de coronavirus care au declanșat indignarea în rândul parlamentarilor francezi. Ambasada Beijingului la Paris a folosit o postare pe blog pentru a acuza democrațiile occidentale de comportament nesăbuit și a susținut că lucrătorii din domeniul sănătății francezi au lăsat bătrâni să moară în case de îngrijire medicală, de exemplu.
Tamas Matura
În ultimii ani, China și-a intensificat prezența în Europa de Est și Centrală, finanțând proiecte de infrastructură și stabilind parteneriate politice ca parte a strategiei comerciale cu Europa de Est, 17 + 1. Pe măsură ce Occidentul a devenit din ce în ce mai nervoas că Bejingul încerca să influențeze UE prin ușa din spate, Matura, un cercetător în vârstă de 36 de ani, cu sediul la Budapesta, a decis să înființeze ChInfluence pentru a afla ce anume urmăresc chinezii. De la începerea sa în 2017, proiectul său a devenit sursa de cercetare independentă asupra influenței Chinei în regiune – și a ajuns la câteva concluzii surprinzătoare, schimbând narațiunea asupra efectului pe care l-au avut banii chinezi.“China a fost văzută ca un salvator economic pentru regiune”, a spus el. „Țările se așteptau la investiții uriașe și la o creștere a comerțului. Ceea ce am obținut în schimb a fost o sumă foarte mică de investiții, iar din perspectiva comercială ceea ce a crescut în mare parte este dezechilibrul comercial în favoarea Chinei.”
Norbert Rottgen
Președintele comisiei de afaceri externe a parlamentului german, în vârstă de 55 de ani, a devenit cel mai deschis politician critic al Chinei prin presiunea energică a excluderii Huawei de la lansarea tehnologiei mobile 5G în Germania. Văzut ca un posibil succesor al cancelarului Angela Merkel, Rottgen a cerut în mod repetat explicații Bejingului în legătură cu drepturile omului, tensiunile diplomatice și represiunea din Hong Kong. De asemenea, el l-a acuzat pe ministrul de externe Wang Li de comiterea unui „afront diplomatic și democratic” după ce Wang a spus că președintele Senatului ceh Milos Vystrcil va „plăti un preț greu” pentru efectuarea unei vizite oficiale în Taiwan.
Liderii UE și președintele Xi Jinping s-au întâlnit luni, prin videoconferință, în vederea unui acord privind protecția investițiilor străine între Europa și China. Rămâne de văzut dacă vom asista la o schimbare de ton în relațiile sino-europene sau dacă UE va continua să întindă covorul roșu în fața Beijingului, sedusă de imensitatea unei piețe de 1,7 miliarde de consumatori.