Este urmarea retragerii „Uberului chinezesc” Didi de pe Bursa din New York, unde compania era listată din această vară, o lovitură pentru acționari și giganții tehnologici chinezi, prinși între autoritățile de reglementare de la Beijing și Washington.
Acțiunile Didi au pierdut 45% din valoare, în timp ce Bursa din Hong Kong va prelua listarea grupului. Și alte companii din China – Alibaba, JD.com și Pinduoduo – au înregistrat pierderi.
Gigantul e-commerce Alibaba, care în 2014 a realizat pe Wall Street cea mai mare la acel moment, de 25 de miliarde de dolari, ar fi următorul candidat la plecare, după Didi.
SUA au adoptat reguli mai stricte legate de companiile străine listate pe Wall Street. Potrivit autoritatății de reglementare a piețelor financiare(SEC), conturile acestor companii ar trebui să poată fi auditate, altfel vor fi scoase de pe listă.
“Peste 50 de jurisdicții au permis inspecții, dar două nu au făcut-o niciodată: China și Hong Kong”, a comentat președintele SEC Gary Gensler.
Într-o rubrică, publicată vineri și nesemnată, a Global Times, un ziar apropiat Partidului Comunist Chinez, acest nou regulament este acuzat că permite autorităților americane să „spioneze situația internă a Chinei și să stocheze cantități mari de date sensibile colectate de la companii chineze.
„China nu va accepta acest lucru”, concluzionează autorii.Multe dintre aceste valori listate pe Wall Street sunt deținute în principal nu de persoane fizice, ci de investitori instituționali.
“Uberul chinezesc este prima piesă de domino care cade. Am văzut de luni de zile cum se intensifică presiunea Partidului Comunist asupra companiilor”, subliniază Gregori Volokhine, președintele Meeschaert Financial Services.
Și vor avea aceeași soartă, dacă se mută pe bursele din Hong Kong, Shenzhen, Shanghai și Beijing.
Din punct de vedere tehnic, în ciuda mutarii de la New York la Hong Kong, proprietarii acțiunilor Didi își vor păstra titlurile de valoare, iar investiția lor nu se va evapora.
Dar „oamenii se tem de reglementări și de guvernul chinez”, a spus Kevin Carter, managerul fondului listat (ETF) EMQQ, specializat în piețele emergente.
Potrivit cifrelor unei agenții guvernamentale americane, din mai, aproximativ 248 de companii chineze erau listate în SUA, cu o capitalizare bursieră de 2,1 trilioane de dolari.
După un început de an „activ”, companiile chineze „au încetat, în cea mai mare parte, să mai strângă fonduri prin ieșirea la bursă în Statele Unite, din cauza obstacolelor politice și de reglementare”, potrivit lui Matthew Kennedy, strateg la firma Renaissance Capital.
„În circumstanțele actuale, putem spune că nu vor mai exista IPO-uri chineze și că cele care sunt încă în curs (35 conform Renaissance) vor fi retrase una după alta”, precizează Volokhine.
Dezertând de piața nord-americană, companiile chineze se lipsesc de o bază unică de investitori, care cântărește în jur de 52,5 trilioane de dolari, față de doar 7 pentru China, conform unui raport McKinsey.
am o gramada de nelamuriri: un conflict nato-rusia inseamna si un conflict america-rusia? un conflict nato-rusia inseamna un conflict mondial(al tuturor statelor din nato) cu rusia? poate rusia cere csi sa intre in conflict? in acest caz ucraina ca parte a csi va lupta alaturi de rusi? daca nu, belarus daca trebuie sa atace state nato intra peste ucraina sa atace un stat nato? moldova ca parte csi va fi inamicul romaniei, parte nato?