Serviciile secrete israeliene, în spatele „accidentului” de la centrala nucleara iraniană Natanz

Statul evreu este puternic suspectat că a avariat o uzină de îmbogățire a uraniului, în mijlocul negocierilor diplomatice privind dosarul nuclear al Iranului.

„Terorism antinuclear”. Astfel a calificat Ali Akbar Salehi, șeful organizației iraniene pentru energie atomică (OIEA),  misteriosul incident care a lovit complexul atomic din Natanz (centru), una din principalele facilități nucleare ale țării.

Duminică dimineața, OIEA a dezvăluit că a avut loc un „accident” de origine necunoscută „la o parte a circuitului electric al uzinei de îmbogățire a uraniului a complexului Chahid Ahmadi-Rochan”, provocând „o pană de curent”.

La Teheran, autoritățile iraniene consideră că acesta este un atac deliberat, care nu este întâmplător, care a avut loc a doua zi după anunțul cu mare fanfară al președintelui iranian Hassan Rouhani cu privire la producția unei linii de 164 de centrifuge IR-6 avansate în Natanz, la ora când semnatarii acordului nuclear iranian (JCPOA) erau reuniți la Viena în încercarea de a găsi o rezolvare diplomatică a acestui dosar care este blocat de trei ani.

„Acest atac pare să vizeze în mod clar ceea ce se întâmplă la Viena”, estimează analistul politic franco-iranian Kianouch Dorrani. „Serviciile israeliene încearcă să creeze capcane pentru a încetini procesul de normalizare dintre Statele Unite și Iran”.

Reprezentanții celor două țări sunt prezenți în prezent în Austria pentru a discuta inirect o revenire comună în cadrul JCPOA. Fostul președinte american Donald Trump s-a retras unilateral, în mai 2018, din acord, pe care Teheran l-a respectat conform Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), restabilind împotriva Republicii Islamice sancțiunile „cele mai dure din istorie”, înainte ca, la rândul său, Teheran să își încalce angajamentele un an mai târziu.

Conform celui mai recent raport al AIEA, Republica Islamică are acum de 14 ori mai mult uraniu slab îmbogățit decât limita stabilită de JCPOA.

Toate privirile spre Mossad

În Iran, toate privirile sunt îndreptate asupra Israelului, un adversar acerb al programului nuclear iranian pe care îl consideră a fi în scopuri militare, lucru respins de Republica Islamică.

Teheranul consideră deja ca statul evreu ca responsabil pentru un sabotaj anterior care a vizat complexul Natanz, în iulie 2020.

Mossadul este de asemenea suspectat că s-a aflat în spatele asasinării omului de știință iranian Mohsen Fakhrizadeh, părintele programului nuclear militar iranian, în noiembrie anul trecut, într-o suburbie a Theranului.

„Sioniștii doresc răzbunare pentru succesul obținut în ridicarea sancțiunilor opresive”, a acuzat luni ministrul iranian de Externe, Mohammad Javad Zarif, folosind termenul cu care autoritățile din Teheran desemnează reprezentanții statului Israel.

„Dar nu vom permite acest lucru și ne vom răzbuna pentru aceste acțiuni împotriva sioniștilor înșiși”, a adăugat el, potrivit agenției Irna.

De partea sa, Israelul nu și-a confirmat și nici infirmat responsabilitatea, așa cum este obișnuit în astfel de circumstanțe.

„Lovitură dură” dată capacităților iraniene

Dar, potrivit New York Times, atacul de duminică ar purta semnătura Israelului. Citând doi oficiali – un israelian și un american – ai serviciilor de informații, cotidianul american consideră că explozia a „distrus complet” sistemul de alimentare internă al centrifugelor pentru îmbogățirea uraniului, cu toate că acesta era potejat în subteran.

Potrivit sursei citate, atacul ar fi provocat o „lovitură dură” capacităților iraniene de îmbogățire a uraniului și ar fi necesare „cel puțin nouă luni” până când uzina Natanz să-și reia complet producția de uraniu îmbogățit.

Dacă anumiți specialiști din Israel evocă un atac cibernetic, cercetătorul Ali Vaez estimează dimpotrivă că cel mai probabil scenariu este o operațiune efectuată de la distanță sau printr-o infiltrare fizică în fabrică.

„După atacul cibernetic Stuxnet (care a vizat programul nuclear iranian în 2010), Iranul a tăiat toate legăturile dintre instalațiile sale nucleare și lumea exterioară”, reamintește Vaez, directorul proiectului Iran din cadrul grupului internațional de reflecție Crisis Group.

Falimentul politicii lui Trump

„Dacă este vorba de Israel, atunci atacul ar avea două obiective distincte. În primul rând un obiectiv operațional: oprirea progresului programului nuclear iranian, care este real ”, analizează Ely Karmon, cercetător în probleme strategice și antiterorism la centrul interdisciplinar din Herzliya (Israel).

„Apoi un obiectiv politic: să convingă oficialii occidentali care negociază la Viena să nu cedeze sub presiunea iraniană”. În același timp, secretarul apărării SUA, Lloyd Austin, a făcut prima vizită în Israel, având discuții cu omologul său israelian Benny Gantz pe tema negocierilor în curs cu Iranul.

Săptămâna trecută, în timp ce diplomații au raportat discuții „constructive” la Viena, primul ministru israelian Benjamin Netanyahu a reamintit că „un acord cu Iranul care ar deschide calea armelor nucleare (…) nu ar fi în niciun fel obligatoriu pentru statul evreu”.

Șeful guvernului israelian a criticat întotdeauna JCPOA, pe care îl consideră o afacere proastă, alături de Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. Deși acest text autorizează cele mai amănunțite inspecții ale AIEA într-o țară până în prezent, Netanyahu repetă că Iranul dorește să se echipeze cu arma atomică, sub acoperirea unui program civil, cu scopul de a o distruge Israelul, scrie Le Point.

Obligat să se înfrâneze în perioada mandatului lui Barack Obama, care era hotărât să semneze acordul în ciuda protestelor sale, Netanyahu a lucrat cu toată greutatea din culise pentru a-l determina pe aliatul său Donald Trump să retragă Statele Unite din acord.

„Majoritatea liderilor și experților israelieni sunt acum convinși că strategia lui Donald Trump asupra Iranului a eșuat și că iranienii au avansat mai repede spre arma nucleară”, a declarat cercetătorul Ely Karmon, mai ales că AIEA a raportat că Teheranul a și-a încălcat obligațiile privind cantitatea și calitatea uraniului îmbogățit. Potrivit ultimelor estimări ale serviciilor de informații militare israeliene, Teheranul ar fi la doi ani distanță de armele nucleare dacă ar decide să se lanseze în producție astăzi.

Considerând că un acord americano-iranian pentru o întoarcere comună în JCPOA, Tel Aviv ar fi putut decide să lovească uzina Natanz, în concertare cu Washingtonul, pentru a întârzia cât mai mult posibil progresele iraniene în materie nucleară.

Scenariu câștigător pentru Israel

„Pare a fi un scenariu win-win pentru Israel”, analizează cercetătorul Ali Vaez de la International Crisis Group. „Dacă Iranul nu se răzbună de teama de a deraia procesul diplomatic de la Viena, această operațiune permite Israelului să provoace un revers gratuit și devastator programului nuclear iranian.

Dar dacă Iranul va riposta, adaugă specialistul, atunci ar putea pune în pericol negocierile din Austria, ceea ce este în conformitate cu obiectivele Israelului. Operațiunea de la uzina Natanz ar fi doar ultimul episod dintr-un război din umbră, mult mai mare și mai secret, în care sunt angajați Israel și Iran.

La cuțite în Siria, Israelul și Iranul și-au extins în ultimele luni rivalitatea la Marea Roșie, unde navele lor comerciale și militare au fost recent victime ale unor explozii ciudate. Ele nu au făcut încă o victimă, pentru că nici una dintre părți nu dorește să intre într-un conflict deschis și potențial devastator.