Pentru a-și îndeplini unele dintre cele mai presante obiective strategice – gestionarea unei tranziții industriale durabile și găsirea unei noi tehnologii ecologice pentru a atenua schimbările climatice – Ursula von der Leyen s-a angajat să reînvie Bauhaus – celebra școala de arhitectură și artă experimentală fondată în Germania interbelică.
“Trebuie să oferim schimbării noastre sistemice propria sa estetică distinctă – pentru a potrivi stilul cu sustenabilitatea. Acesta este motivul pentru care vom înființa un nou Bauhaus european – un spațiu de creație în care arhitecți, artiști, studenți, ingineri, designeri lucrează împreună pentru ca acest lucru să se întâmple” , a spus von der Leyen în discursul său despre starea Uniunii Europene. „Principala ambiție va fi crearea de case și clădiri publice care să ajute orașele să devină mai ecologice și care să ne reconecteze cu natura”, a declarat pentru politico.eu un oficial al Comisiei despre proiect. Manifestul școlii originale Bauhaus – fondată de arhitectul german Walter Gropius la Weimar în 1919 – urma să „creeze noua clădire a viitorului care va uni fiecare disciplină, arhitectură și sculptură și pictură”.
Școala a atras artiști de renume – Wassily Kandinsky, László Moholy-Nagy, Paul Klee și Anni Albers, alături de arhitecți precum Mies van der Rohe. Bauhaus a devenit un cuvânt cheie pentru un design simplificat și funcțional, realizat pentru masele populare. Deoarece anii 1920 au fost marcați de o penurie de bunuri în Germania postbelică, școala a îmbrățișat și o utilizare economică a materialelor. „Au vrut să regândească lumea, să găsească noi răspunsuri la întrebări fundamentale”, a declarat cancelarul german Angela Merkel la deschiderea unui nou muzeu Bauhaus la Dessau anul trecut. „Au întrebat: Cum trăim? Cum lucrăm? Cum modernizăm și îmbunătățim viața și societatea? Acestea sunt întrebări de actualitate atemporală, dar, desigur, sunt puse astăzi în condiții complet diferite.”