AcasăȘTIRI EXTERNEScumpirea facturilor scoate Europa în stradă. Criza energetică, bombă socială la iarnă

Scumpirea facturilor scoate Europa în stradă. Criza energetică, bombă socială la iarnă

Scumpirea facturilor scoate Europa în stradă. Criza energetică, bombă socială la iarnă / Foto: printscreen

Zeci de mii de protestatari s-au adunat în Europa în weekend pentru a protesta față de creșterea prețului energiei, pe fondul nemulțumirii generalizate privind scăderea nivelului de trai și a amenințării cu penuria de gaz în această iarnă.

Germania a fost epicentrul protestelor, dar și la Bruxelles au avut loc duminică marșuri organizate de Coaliția pentru climă, care reunește peste 90 de organizații de mediu, sindicate și mișcări cetățenești, pentru a cere măsuri ferme împotriva încălzirii globale.

„Săracii au nevoie de sprijin, nu bogații”

Sâmbătă, zeci de mii de protestatari s-au adunat în șase orașe germane pentru a cere o distribuire mai echitabilă a fondurilor guvernamentale pentru a face față creșterii prețurilor la energie și o tranziție mai rapidă de la combustibilii fosili, potrivit Politico.

Demonstrațiile au avut loc în Berlin, Düsseldorf, Hanovra, Stuttgart, Dresda și Frankfurt. Protestatarii au afișat pancarte cu sloganuri pe o gamă largă de subiecte, uneori aparent contradictorii, de la mai multe subvenții pentru energie și oprirea centralelor nucleare, până la scăderea inflației. Aproximativ 24.000 de persoane au participat, potrivit Greenpeace, unul dintre organizatori.

„Vrem să arătăm că avem nevoie urgentă de ajutor financiar pentru cetățeni, care să fie echilibrat din punct de vedere social”, a declarat Andrea Kocsis, vicepreședinte al ver.di, unul dintre sindicatele care au organizat protestul. „Oamenii cu venituri mai mici au nevoie de mai mult sprijin decât cei bogați”, a adăugat ea.

Parlamentul german a aprobat vineri propunerea guvernului privind un fond de 200 de miliarde de euro pentru a face față creșterii galopante a prețurilor la energie. Gospodăriile private ar putea beneficia de o plafonare a prețurilor începând cu luna martie.

Fondul de 200 de miliarde de euro a fost controversat la Bruxelles, unii lideri acuzând Germania de tendințe protecționiste, deoarece nu toate statele membre ale UE au aceeași capacitate fiscală ca Berlinul.

„Trebuie să găsim o modalitate de a depăși  poate aproape tendințele protecționiste”, a avertizat joi premierul leton Krišjānis Kariņš, vorbind cu jurnaliștii înaintea unei reuniuni a liderilor UE. „Trebuie să privim dincolo de ceea ce putem face ca state membre individuale”, a spus el.

În altă ordine de idei, zeci de mii de persoane s-au adunat sâmbătă la Berlin pentru a-și arăta solidaritatea cu protestatarii antiguvernamentali din Iran, unde o mișcare declanșată de moartea unei femei aflate în custodia poliției morală a evoluat într-o provocare la adresa Republicii Islamice.

Poliția din Berlin a estimat că 37.000 de persoane s-au alăturat demonstrației până la sfârșitul după-amiezii. Participanții, care s-au alăturat și din afara Germaniei, au afișat steaguri iraniene și pancarte care îi criticau pe liderii iranieni, multe dintre ele cu sloganul „Femei, viață, libertate”, atât în engleză, cât și în germană.

Și peste Atlantic au avut loc sâmbătă proteste similare împotriva regimului iranian, la Washington și Los Angeles.

Risc crescut de tulburări civile

Și alte manifestații au avut loc în weekend – din motive diferite – la Hong Kong, Santiago, Paris și Barcelona, analiștii subliniind că, în epoca smartphone-urilor și a rețelelor sociale, organizarea unui protest de stradă nu necesită sprijinul partidelor de opoziție sau al sindicatelor.

Criza energetică nu pare să fi făcut decât să exacerbeze această tendință. Potrivit datelor publicate luna trecută de firma de consultanță în domeniul riscului Verisk Maplecroft, mai multe proteste vor urma.

Datele, care acoperă șapte ani și sunt cuprinse în indicele său de tulburări civile, arată că în ultimul trimestru mai multe țări au înregistrat o creștere a riscurilor legate de tulburările civile. Din 198 de țări, 101 au înregistrat o creștere a riscului, față de numai 42 în care riscul a scăzut.

„Pe măsură ce condițiile pentru tulburări civile se creează într-un număr tot mai mare de țări, gravitatea și frecvența protestelor și a activismului sindical se va accelera și mai mult în lunile următoare”, potrivit companiei de consultanță.

author avatar
Tudor Borcea