UE a externalizat o mare parte din politica sa de migrație către o flotă de ambarcațiuni private care caută în apele Mediteranei solicitanți de azil în situații de criză.
În ultimele săptămâni, aceste nave – conduse de o serie de ONG-uri și firme care nu sunt controlate direct de niciun guvern – au devenit punctul central al unei furtuni tot mai puternice în materie de migrație, în timp ce țările se tem de un nou aflux de persoane și se ceartă cu privire la locul în care ar trebui să fie plasate în UE, relatează Politico.
Italia a condus o coaliție de state din sudul Europei, susținând că ambarcațiunile de „salvare” încurajează de fapt solicitanții de azil și ar trebui să fie mai strâns legate de țara (adesea îndepărtată) în care sunt înregistrate.
De cealaltă parte se află națiuni precum Germania, unde sunt înregistrate mai multe dintre aceste ONG-uri.
UE susține că, din punct de vedere juridic, Bruxelles-ul nu poate crea propriile norme în acest domeniu.
„Externalizarea migrației”, a spus Stephanie Pope, expert în migrație în UE în cadrul organizației umanitare Oxfam, „este o distragere a atenției asupra problemei în cauză, și anume că statele membre și instituțiile UE nu au reușit în mod continuu să convină asupra unei împărțiri corecte și eficiente a responsabilităților”.
Contextul e tensionat: cererile de azil din UE au atins cel mai ridicat nivel lunar din 2016. În plus, 1,5 milioane de ucraineni se află în Polonia și peste 800.000 în Germania.
Însă atenția s-a îndreptat către ambarcațiunile ONG la începutul acestei luni, când noul guvern de dreapta al Italiei a refuzat să lase o navă privată să-și debarce migranții salvați. A trebuit să meargă în Franța, unde organizația era înregistrată.
Mișcarea a stârnit nervi între Roma și Paris. Deși Franța a fost de acord să accepte nava, invocând motive umanitare, ulterior a suspendat un acord de relocare voluntară a solicitanților de azil din Italia. Atât Franța, cât și Comisia au acuzat Roma că nu a respectat dreptul internațional.
Problema s-a transformat de atunci într-o dezbatere mai amplă a UE cu privire la numărul tot mai mare de solicitanți de azil care sosesc în Mediterana Centrală din țări precum Libia și Tunisia – cel puțin 90.000 până acum, cu peste 50% mai mult decât anul trecut.
Într-o declarație comună, Italia, Grecia, Cipru și Malta au acuzat ONG-urile că operează „în mod necoordonat”.
De asemenea, Italia și cei din linia dura a migrației au acuzat ONG-urile că, în esență, încurajează traficul de oameni și, poate, chiar se înțeleg cu traficanții de migranți.