Cele 27 de state membre UE au adoptat luni o poziție comună cu privire la noile reguli europene care vizează îmbunătățirea salariilor mici în Europa, văzută ca un pas înainte împotriva dumpingului social. Dar există probleme pentru a transpune acest proiect în realitate – și vin tocmai din lipsa de unitate a blocului.
“Munca trebuie să se plătească. Nu putem accepta ca oamenii care investesc pe deplin în munca lor să trăiască în sărăcie”, a declarat Janez Cigler Kralj, ministrul sloven al Afacerilor Sociale.
Propunerea legislativă a Comisiei Europene, prezentată în octombrie 2020 și repoziționată în noiembrie anul acesta, prevede reguli obligatorii pentru cele 21 de țări UE care au deja un salariu minim pentru a promova creșterea acestuia, dar nu stabilește un prag minim european uniform.
Textul nu obligă nici la introducerea unui salariu minim în cele șase țări care nu au unul: Austria, Cipru, Danemarca, Finlanda, Italia, Suedia.
Poziția comună a statelor membre, care validează cea mai mare parte a acestui text, va permite inițierea negocierilor cu Parlamentul European. Odată ajunse la un acord, statele membre vor avea la dispoziție doi ani pentru a adapta legislația la nivel national.
Cei douăzeci și șapte sunt din punct de vedere istoric foarte împărțiți pe această temă din cauza diversității sistemelor naționale de stabilire a salariilor, iar salariile minime variază foarte mult în interiorul UE, de la 312 euro în Bulgaria la 2.142 euro în Luxemburg.
Dacă țări, precum Franța, fac eforturi pentru a „converge” salariile mici cât mai repede posibil, altele încetinesc, notează AFP. Europa de Est se teme de o recuperare rapidă care i-ar reduce competitivitatea.
Țările scandinave se opun oricărei intervenții ale statului și punerii sub semnul întrebării a modelului lor social bazat pe contracte colective care și-a dovedit valoarea.
Compromisul ajuns luni a primit în cele din urmă „sprijin larg” în rândul țărilor membre „dar un mesaj puternic de a nu se abate de la text a fost transmis francezilor”, care vor deține președinția rotativă a UE timp de șase luni din ianuarie, a spus un diplomat european care prevede „negocieri dificile” cu Parlamentul.
Propunerea încurajează negocierile colective privind salariile și solicită un plan de acțiune în statele membre unde mai puțin de 70% dintre angajați sunt acoperiți de un acord colectiv. De asemenea, îi obligă pe cei 27 să raporteze anual asupra mecanismelor lor de stabilire a salariilor.
Pentru țările cu un salariu minim, textul va impune o mai mare transparență și o mai bună guvernare în cadrul acestora, cu „criterii clare și stabile” în funcție de nivelul de bogăție și productivitate. Va necesita „reevaluarea regulată” a salariilor minime cu implicarea partenerilor sociali.