În vreme ce Nord Stream 2 a început să încarce cu gaze naturale una dintre cele două conducte ale sale, miniștrii de finanțe din zona euro nu știu cum să reacționeze la creșterea facturilor de energie care afectează consumatorii vulnerabili.
Prețurile spot ale gazelor naturale au ajuns marți la 104 EUR pe Megawatt-oră la centrul de tranzacționare olandez TTF, în creștere cu aproximativ 400% până acum în acest an. Principalul furnizor de gaz al blocului, Rusia, a ţinut sub control livrările, semnalând presiuni suplimentare ale preţurilor asupra consumatorilor europeni, odată cu apropierea sezonului de încălzire de iarnă.
În paralel, preţul la energie electrică pentru luna următoare în Germania a urcat la un nivel record de 217 euro pentru un Megawatt oră, iar pentru contractul cu livrare în anul următor preţurile au atins un maxim istoric de 147 de euro.
„Ceea ce vedem este o creştere fără precedent a preţurilor la energie”, a declarat ministrului spaniol de Finanţe Nadia Calvino, în timp ce omologul său din Finlanda, Annika Saarikko, a subliniat că “trebuie să avem grijă de situație în acest moment”. Simple constatări, nicio măsură concretă.
Problema europeană: dominația energetică a Rusiei
Marea problemă a UE este că nu poate să scape de dominația energetică a Rusiei, Gazprom și Kremlinul par să fi luat o decizie politică de a pune presiune pe Bruxelles să dea aprobările finale pentru conducta sa Nord Stream 2, care trece direct sub Marea Baltică către Germania pentru a ocoli Ucraina și Polonia.
Și un alt motiv, puțin remarcat, al crizei este reducerea deliberată a câmpului olandez Groningen, cel mai mare din Europa și pilonul principal al aprovizionării cu gaze din 1963.
Nevoia Europei de importuri de gaze va crește cu 10% până în 2025, pentru a elimina treptat cărbunele și a închide centralele nucleare din Germania și Belgia.
În fața acestor tendințe contradictorii, politica europeană în materie de gaze pare să se bazeze pe trei idei: Rusia are o capacitate mare de producție și transport și se va comporta ca un furnizor competitiv, alături de companiile GNL din Statele Unite.
Un discurs încâlcit
Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a declarat că prețurile crescânde vor însemna eforturi pentru „abordarea celor mai vulnerabile gospodării”, găsind în același timp un „echilibru între necesitatea unui răspuns imediat și ca aceste răspunsuri să nu fie în contradicție cu obiectivele noastre pe termen mediu pentru tranziția climatică „.
Iarăși un discurs încâlcit, Gentiloni nu explică de ce Europa nu are o rezervă de gaz eficientă, continua speculaţiile pe piaţă cu certificatele de emisii de dioxid de carbon – care au determinat creşterea preţurilor – și nu deconectează prețurile energiei electrice de cele ale gazelor.
Încurcături cu piețele
Spania, Franța și Germania susțin reforma structurală a piețelor europene de energie electrică prin revizuirea sistemului marginal , care leagă prețul final al energiei de a doua zi de cel mai scump combustibil necesar pentru a satisface cererea anticipată.
Ministrul francez de finanțe, Bruno Le Maire, a numit sistemul o „aberație”. Cumva firesc, Franța își generează aproape toată puterea energetică din centralele nucleare, dar vede în continuare o creștere a prețurilor.
LeMaire, citat de Reuters și Politico, a mai spus că politicienii ar trebui să explice alegătorilor că lupta împotriva schimbărilor climatice va atrage după sine o creştere pe termen lung a costurilor cu energia.
Luxemburg și Franța susțin, de asemenea, o posibilă revenire la contractele pe termen lung de furnizare a gazului pentru a asigura stabilitatea prețurilor, ceea ce ar necesita o schimbare a politicii actuale a Comisiei Europene.
Dar Comisia a avertizat țările să păstreze calmul. UE trebuie să „reacționeze, dar nu să reacționeze exagerat”, a adăugat Gentiloni. De neînțeles aceste îndemnuri, blocul european, ca de obicei, nu se pune la înțelegere pentru criza energetică acută, iar consumatorii vor trage ponoasele.
