Peste 100.000 de soldați pe granița cu Ucraina, pregătiți să treacă frontiera imediat ce Vladimir Putin dă ordinul de atac. Azi, omenirea este mai aproape de un conflict major decât a fost vreodată în ultimii 30 de ani, de la căderea Cortinei de Fier. Și, din păcate, România este târâtă de aliați în această mizerie, cu sau fără voia ei, deși, la ce conducători are, mai aproape de adevăr e prima variantă. În orice moment țara noastră poate ajunge în situația Ucrainei, devenind câmp de luptă în războiul America – Rusia.
Rachetele lui Putin, îndreptate spre București? Poate că nu în acest moment, dar într-un scenariu deloc fantezist, în mod cert! Să nu uităm că de mai multe ori „Țarul” a spus că România este o țintă pentru Federația Rusă, prin prisma scutului american de la Deveselu.
Macron își trimite și el soldații la București
Sub pretextul întăririi flancului estic al Alianței Nord-Atlantice, SUA au anunțat, prin vocea președintelui Joe Biden, suplimentarea numărului de militari staționați în România. Pentru Casa Albă, este mutarea perfectă, mai ales că autoritățile de la București s-au grăbit să anunțe că vor investi 3 miliarde de euro numai în modernizarea Bazei Kogălniceanu, de lângă Constanța. Acolo vor fi construite facilități de cazare (și nu doar atât!) pentru trupele „partenerului strategic”, care se vor bucura de tot confortul.
Imediat, Parisul a prins din zbor ce urmăresc să facă americanii și și-a anunțat și el intenția de a trimite soldați în România. Doar nu se face ca Franța să-și consume resursele sale (logistice, financiare și de orice altă natură) pe întreținerea propriilor trupe militare când de la București se strigă „Veniți la noi, vrem să primim cât mai mulți soldați străini”!
În plină campanie electorală, Emmanuel Macron caută să-l faulteze pe Biden și anunță că și Franța va apăra România. De cine, „fraților”? Că până acum nu am fost amenințați de nimeni. Azi, la început de 2022, România e amenințată de spectrul falimentului, de o implozie socială, de uriașele facturi la energie ale multinaționalelor Occidentului, care înrobesc poporul și economia țării. Mai degrabă acestea sunt amenințările care ne pasc, nu tancurile lui Putin!
Strategia Kremlinului – se repetă scenariul „Crimeea”?
Dacă invadarea Ucrainei este scoasă din calcul, așa cum repetă oficialii Kremlinului, atunci o singură strategie rămâne în picioare. Este vorba despre repetarea scenariului „Crimeea”, prin care Rusia ar urma să recunoască independența autoproclamatelor republici Luhansk și Donețk.
Că lucrurile vor sta altfel o arată și demersul făcut miercuri, 19 ianuarie, de mai mulți parlamentari ruşi, care i-au cerut preşedintelui Vladimir Putin să recunoască ca state independente cele două regiuni din estul Ucrainei. În Luhansk și Donețk populația este majoritar rusofonă și vorbim despre aproape 6 milioane de oameni! De la anexarea peninsulei Crimeea, etnicii ruși din Donețk și Luhansk au forțat și ei ruperea de Ucraina, dorind trecerea sub flamura roșie a Moscovei.
„Duma de stat rusă apelează la dvs., Vladimir Vladimirovici, cu o cerere de a lua în considerare recunoaşterea de către Federaţia Rusă a Republicii Populare Doneţk şi a Republicii Populare Luhansk ca state autosuficiente, suverane şi independente”, se arată în draftul de rezoluţie citit în Duma de Stat de 11 parlamentari.
Pe tabla de șah a conflictului din Ucraina, Putin ar putea muta recunoscând independența celor două provincii. Apoi, în mod cert, noile autorități de la Donețk și Luhansk ar cere alipirea la Federația Rusă și, implicit, protecția militară a Kremlinului, moment în care Kievul ar primi „șah”. „Novorusia” este numele noului teritoriu apărut.
De fapt, „linia roșie” despre care vorbește întruna Putin se numește Novorusia, istorica regiune compusă din Donețk și Luhansk. Cu această zonă tampon creată între Federația Rusă și NATO, Kievul ar fi liber să se integreze în orice alianță militară dorește.