Roboții ucigași, în centrul negocierilor diplomatice de la Geneva

Ce reguli trebuie instituite pentru sistemele de arme autonome letale, supranumite și „roboți ucigași” de către adversarii lor? Interdicție totală? Utilizarea respectuoasă a dreptului umanitar? Nici o constrângere? 125 de state vor dezbate acest subiect ale cărui contururi sunt încă vagi, în care se amestecă înalta tehnologie și etica.

Exercițiul este cu atât mai dificil cu cât, dacă cinematograful a hrănit imaginația populară cu „Terminator”, specialiștii înșiși nu sunt cu toții de acord asupra definiției a ceea ce este o armă autonomă.

Israel, SUA și Rusia nu vor constrângeri

Discuțiile vor avea loc pe parcursul acestei săptămâni pe malul lacului Leman din Geneva, ca parte a conferinței de revizuire a Convenției Națiunilor Unite privind utilizarea anumitor arme convenționale (CCAC), sub președinția Franței.

Întrucât experții, care au negociat aprig toată săptămâna trecută, nu au reușit să cadă de acord asupra recomandărilor, va reveni delegaților să încerce să găsească un teren comun. Mai ales că subiectul rezonează în opinia publică, îngrijorată de evoluțiile inteligenței artificiale.

Conferința „trebuie să avanseze rapid cu munca sa privind armele autonome care pot desemna ținte și pot ucide oameni fără intervenție umană”, a spus secretarul general al ONU, Antonio Guterres într-un mesaj către delegați, cerând „un plan ambițios pentru viitor pentru a stabili restricțiile pentru utilizarea anumite tipuri de arme autonome”.

Steve Goose, directorul diviziei de arme a Human Rights Watch, a declarat: „La ONU, majoritatea țărilor care dezbat această problemă sunt în favoarea unei noi legi, a unui nou instrument obligatoriu din punct de vedere juridic, a unui tratat sau a unui protocol. De asemenea, se opun un număr mare de țări, în special Rusia, SUA, Israel și India. Nu este o coincidență că sunt aceleași țări cele mai avansate în dezvoltarea roboților ucigași”.

Folosite din ce în ce mai mult de armate, dronele, un exemplu tipic de sistem de arme autonome, sunt capabile să efectueze acțiuni letale automate fără intervenția directă a mâinilor umane.

„Forma supremă de dezumanizare digitală”

Campania „Stop Killer Robots”, care reunește aproape 180 de ONG-uri, inclusiv Human Rights Watch și Amnesty International, sprijină câteva zeci de țări care doresc interzicerea totală a acestor arme.

La Geneva, Statele au posibilitatea de a „trage o linie roșie împotriva mașinilor ucigașei de oameni, forma supremă de dezumanizare digitală”, subliniază „Stop Robot Killers”.

CICR, Comitetul Internațional al Crucii Roșii, cere statelor să cadă de acord asupra limitelor care trebuie impuse sistemelor de arme autonome „pentru a asigura protecția civililor și respectarea dreptului international umanitar și acceptabilitatea etică a aceste sisteme”, scrie AFP.

Dacă există deja arme parțial autonome, sistemele cu adevărat autonome pe câmpul de luptă, capabile să lupte fără intervenția umană, sunt încă departe de a fi realizate, subliniază mai mulți experți.

Sunt două grupuri de țări, cele care consideră că este necesar să se interzică preventiv aceste arme, inclusiv dezvoltarea lor, din motive etice, și apoi sunt țări care cred că riscurile există dar pot fi gestionate.

Pentru  multe țări europene, perspectiva etică este legitimă, dar nu suficientă pentru a dezvolta o reglementare privind controlul armelor autonome. Una dintre dificultăți ține și de faptul că tehnologiile implicate sunt parțial cu dublă utilizare, militară dar și civilă.  În mod tradițional, Rusia nu vrea să-și lege mâinile în avans, iar SUA vrea un text fără caracter obligatoriu.