Creșterea recentă a prețurilor în Europa, într-un context de redresare post-pandemică, provoacă teamă în Germania, țară renumită pentru stabilitatea monetară.
Potrivit Băncii Centrale germane, inflația ar putea ajunge la aproape 4% până la sfârșitul anului.
Atât în Europa, cât și în Statele Unite, acest fenomen este legat de efecte ciclice, în special de redresarea economiilor după șocul coronavirusului, o creștere a prețurilor la energie sau lipsa lanțurilor de aprovizionare.
Dar este deosebit de îngrijorător în Germania, unde o monedă stabilă și puternică este sinonimă cu o bună sănătate economică.
La începutul acestei luni, un raport al Deutsche Bank avertiza că întoarcerea inflației este o „bombă cu ceas” pe termen lung, din cauza creșterii datoriei suverane, „chiar și în Germania, care beneficiază de o politică fiscală credibilă”.
Acest subiect fierbinte ar putea deveni un punct esențial al dezbaterii publice, având în vedere următoarele alegeri legislative, care trebuie să numească, pe 26 septembrie, un succesor al cancelarului Angela Merkel care părăsește puterea după 16 ani de domnie.
Pericolul inflaționist ar putea „aduce beneficii partidelor conservatoare, deoarece verzilor le va fi greu să explice că programul lor nu va alimenta acest fenomen”, a declarat Holger Schmieding, economist-șef al băncii Berenberg.
Berlinul a cheltuit generos de la debutul crizei sănătății pentru a-și sprijini afacerile, lăsând deoparte regulile sale constituționale de austeritate bugetară, care împiedică statul să își asume mai mult de 0,35% din PIB în datorii.
În doi ani de criză a sănătății, țara a contractat 370 miliarde de euro în datorii noi, inclusiv 240 în 2021, iar datoria publică a crescut de la 59,7% la 75,5%.