Regimurile autoritare, provocarea administrației Biden. Să-l critici pe Putin nu e suficient

Fermitatea președintelui Statelor Unite față de regimurile autoritare de la Beijing și Moscova nu va fi suficientă. Aliații occidentali ar trebui să înceapă prin întărirea apărării lor democratice.

Prima întâlnire la nivel înalt China–SUA de la venirea la putere a administrației Joe Biden, care a avut loc joi, la Anchorage, în Alaska, nu era de așteptat să producă progrese concrete.

Cu toate acestea, era de așteptat să permită celor două puteri să se evalueze reciproc, într-o relație care se afirmă ca axă geopolitică structurantă a deceniului. Din acest punct de vedere, întâlnirea față în față dintre echipa lui Biden și durii emisari ai președintelui chinez Xi Jinping nu ar fi putut fi mai instructivă.

Discuțiile au fost „dure și directe”, a recunoscut, vineri, un înalt oficial american. Discuțiile, care i-au reunit, pe de-o parte, pe secretarul american de Stat Antony Blinken și consilierul pentru securitate națională, Jake Sullivan, și pe Yang Jiechi, membru al biroului politic al Partidului Comunist din China responsabil cu politica externă, împreună cu ministrul chinez de Externe Wang Yi, de cealaltă parte, începuseră cu o zi înainte, cu schimburi ostile în prezența jurnaliștilor.

Diplomația vorbelor grele

Americanii au acuzat China că „amenință stabilitatea mondială” și „atacă valorile fundamentale” prin organizarea unui „genocid” împotriva minorității uigure în provincia Xinjiang, prin politicile sale represive din Tibet sau Hong Kong și atacurile sale în spațiul cibernetic.

Chinezii au ripostat denunțând „condescendența” americanilor, care „nu sunt calificați să spună că vor să vorbească cu China de pe o poziție de forță” și ar face bine să înceapă să-și facă ordine întâi în propria ogradă.

Însăși cetățenii Statelor Unite, au avansat diplomații chinezi, nu mai „cred în această democrație americană” pe care Washingtonul vrea să o impună, după cum o dovedește mișcarea anti-rasistă Black Lives Matter.

La fel ca președintele Biden, Blinken și Sullivan știau, fără îndoială, la ce se expun decretând noi sancțiuni împotriva Chinei, cu două zile înainte de această întâlnire, pentru a condamna represiunea activiștilor pro-democrație din Hong Kong, scrie într-un editorial Le Monde.

Noua administrație de la Casa Albă vrea să se arate inflexibilă în ceea ce privește încălcarea drepturilor omului, iar Biden a spus că este „mândru” de performanța lui Tony Blinken.

China: SUA nu mai sunt buricul pământului

Dar interlocutorii lor chinezi nu se mai limitează la obișnuitele remarci diplomatice dulci-amare: se prezintă ca reprezentanți ai unui sistem alternativ față de democrația liberală. Ei nu intenționează să lase Washingtonului monopolul modelului mondial și contestă, de asemenea, legitimitatea Statelor Unite pentru a se erija ca lider. Statele Unite, a spus Yang Jiechi „nu reprezintă opinia publică internațională mai mult decât lumea occidentală”.

În fața regimurilor autoritare, aceasta este provocarea pentru Joe Biden, care și-a bazat diplomația pe doi piloni, valori și aliați: să poarte aceste valori clar și cu forță în momentul în care el însuși se află în fruntea unei democrații slăbite.

Putin: Liberalismul este învechit

Președintele Vladimir Putin, care a afirmat deja că „liberalismul este învechit, în urmă cu doi ani, l-a invitat și pe președintele american la o dezbatere în direct – el, care nu a dorit niciodată să intre în dezbatere cu un candidat la președinția Kremlinului.

Putin a reacționat la comentariile lui Biden, care a recunoscut că l-a considerat pe șeful Kremlinului „ucigaș”, într-un interviu acordat postului ABC, în urma căruia Moscova și-a rechemat ambasadorul la Washington pentru consultări.

Limbajul fermității nu va fi suficient. Administrația Biden trebuie într-adevăr să lucreze cu aliații săi pentru a reduce dependențele occidentale în lanțurile valorice, dar și pentru a consolida și reînnoi instituțiile democratice ale țărilor lumii libere. O muncă de durată.