Redresarea economică după pandemie a fost întotdeauna inegală, dar această divergență e pe cale să se înrăutățească, creând dureri de cap pentru factorii de decizie care trebuie să gestioneze se se întâmplă în continuare.
Se anunță o săptămână importantă: Rezerva Federală a SUA, Banca Japoniei, Banca Angliei și Banca Centrală Europeană urmează să ia decizii pentru politica monetară.
Dar, spre deosebire de începutul pandemiei, când acțiunea lor de a preveni o depresie globală a fost foarte sincronizată, se așteaptă ca răspunsurile la inflație și varianta Omicron să varieze foarte mult.
Economiștii cred acum că Rezerva Federală va anunța o retragere mai rapidă a programului de cumpărare de acțiuni pentru a combate prețurile de consum din SUA, care au crescut în noiembrie cu cel mai rapid ritm din aproape 40 de ani, în timp ce inflația a atins 7%.
Fed nu pare descurajată de preocupările legate de răspândirea variantei Omicron, deoarece Statele Unite au evitat până acum să introducă noi restricții.
Cheltuielile consumatorilor încă arată puternice, iar cererile de șomaj au scăzut recent la cel mai scăzut nivel din ultimii 52 de ani.
Cu totul altfel se prezintă situația peste Atlantic. În Europa, guvernele au reimpus rapid unele restricții Covid, inclusiv blocaje pentru cei nevaccinați(Germania, Austria).
Chiar înainte de sosirea Omicron, redresarea economică în Europa își pierdea avânt din cauza problemelor lanțului de aprovizionare și a unui număr mare de cazuri de coronavirus.
Asta pune Banca Centrală Europeană într-o poziție dificilă, deoarece încearcă, de asemenea, să lupte împotriva inflației.
Dacă se mișcă prea repede pentru a retrage sprijinul și a încerca să controleze prețurile, riscă să inverseze câștigurile obținute cu greu în activitate și locuri de muncă, a declarat pentru CNN James Knightley, economist șef la ING.
Recuperarea Chinei a început mai devreme decât în Europa și Statele Unite, dar în al treilea trimestru din acest an creșterea economică a înregistrat doar 0,8% – mult sub ritmul de 6% cu care s-a obișnuit lumea.
Bloomberg Economics estimează o creștere a Chinei cu 5,7% în 2022. O încetinire la 3% ar genera valuri în întreaga lume, lăsând exportatorii de mărfuri lipsiți de cumpărători și potențial să deraieze planurile Fed, la fel cum a făcut-o prăbușirea acțiunilor chineze în 2015.
În plus, blocajele comerciale încă nu s-au încheiat. Componentele critice, inclusiv cipurile de computer, rămân rare. Iar varianta Omicron amenință să pună o presiune reînnoită asupra lanțurilor de aprovizionare.
O combinație de efecte Covid și producții insuficiente a împins prețurile alimentelor la nivel mondial aproape de niveluri record și le-ar putea menține ridicate anul viitor.
Guvernele au cheltuit foarte mult pentru a sprijini lucrătorii și întreprinderile în pandemie. Multe vor acum să strângă cureaua.
Retragerea cheltuielilor publice în 2022 se va ridica la aproximativ 2,5% din PIB-ul global, de aproximativ cinci ori mai mare decât măsurile de austeritate care au încetinit recuperările după criza din 2008, potrivit estimărilor UBS.