Țara civilizațiilor multimilenare, Siria este plină de comori arheologice care o fac una dintre bijuteriile patrimoniului mondial UNESCO. Un deceniu de război a devastat relicvele unui trecut legendar, uneori pierdut pentru totdeauna.
În mai 2015, jihadiștii grupului Stat Islamic erau pe cale să cucerească „perla deșertului” din centrul Siriei: Palmyra, cu muzeul său plin de comori inestimabile. Personalul a încărcat în camioane cât mai multe artefacte posibile – ultimul transport va părăsi muzeul cu doar zece minute înainte de sosirea ISIS, care va transforma clădirea într-o instanță și închisoare. Jihadiștii au distrus antichitățile rămase și au pulverizat cu spray fețele statuilor. Ruinele din Palmyra au găzduit execuții publice organizate și filmate de organizația teroristă pentru a-și asigura propaganda pe internet. Corpul decapitat al faimosului arheolog Khaled al-Assaad a fost expus timp de trei zile, după ce a fost torturat de ISIS care a vrut să mărturisească unde au fost transferate artefactele muzeului. Sectorul va fi în cele din urmă recucerit în 2017 de forțele guvernamentale și de aliații din Rusia. Dar angajați până la capăt în genocidul lor cultural, jihadiștii au aruncat în aer templele Bel și Baalshamin. Scene care amintesc de distrugerea Buddha Bamiyan de către talibanii afgani în 2001. Palmyra reprezintă una dintre cele mai inestimabile pierderi suferite de moștenirea siriană. Dar conflictul nu a cruțat nicio regiune, inclusiv Alep, Damasc sau Bosra. „Aproximativ 10% din patrimoniul antic al Siriei a fost deteriorat”, a spus fostul șef al Antichităților Maamoun Abdel Karim, în timpul unui interviu acordat AFP în Damasc. „Pe scurt, este o apocalipsă culturală”, confirmă istoricul Justin Marozzi, autorul cărții „Imperiile islamice: 15 orașe care au definit o civilizație”.
Traficul cu antichități
Dar războiul din Siria înseamnă și peste 40.000 de artefacte jefuite din muzee și situri arheologice, potrivit unui raport publicat în 2020 de Fundația Gerda Henkel și de Societatea Siriană pentru Protecția Antichităților, cu sediul la Paris.Traficul a generat venituri de milioane de dolari: pentru ISIS, dar și pentru alte grupuri armate, forțe pro-regim, alimentând rețelele internaționale de contrabandă. La apogeul violenței, anarhia generalizată a permis ca obiectele cele mai ușor de transportat – monede antice, statuete, fragmente de mozaic – să călătorească peste tot pentru a fi revândute pe piața neagră. Dacă s-au demarat eforturi internaționale pentru a stopa traficul și chiar în unele cazuri pentru a repatria părți furate din Siria și Irak, pierderile sunt enorme. Consecințele economice sunt, de asemenea, grave pentru viitorul Siriei. Înainte de război, bogăția patrimoniului abia începea să atragă mai mulți turiști, deși potențialul nu a fost niciodată exploatat pe deplin.
