Negocierile de pace sunt în impas de mai multe luni, deoarece Kievul și Moscova doresc fiecare o victorie militară totală.
Când se va încheia în sfârșit acest conflict? Aceasta este întrebarea pe care întreaga lume și-o pune de la 24 februarie 2022, când a început ofensiva rusă în Ucraina. În timp ce Moscova a crezut că va face un blitzkrieg și va cuceri țara în câteva zile, zece luni mai târziu forțele ucrainene încă se opun invadatorului.
„Putin crede că timpul este de partea lui”
La sfârșitul anului, dificil de văzut capătul tunelului. Pe teren, situația rămâne tensionată. Rusia a exclus posibilitatea unui armistițiu de Crăciun și continuă să bombardeze infrastructura critică, privându-i pe ucraineni de încălzire și electricitate. Frontul este concentrat în apropiere de Donbas și, în special, în orașul Bahmut.
În paralel, negocierile de pace sunt în impas. „La începutul războiului, au existat contacte inițiale, dar acestea au fost rapid întrerupte după ce au fost descoperite abuzurile comise în teritoriile ocupate și eliberate (în special în Bucea, din martie).
„Astăzi, nu ne aflăm nicăieri” spre un avans pentru încetarea conflictului, a declarat Marie Dumoulin, director al programului „Europa extinsă” din cadrul Consiliului European pentru Relații Internaționale, intervievată de Huffington Post.
„A existat un acord privind exporturile de grâu (în iulie), există încă schimburi de prizonieri. Dar, în afară de asta, niciuna dintre părți nu vrea să renunțe la pozițiile sale. Aceasta este problema”, adaugă Carole Grimaud, profesor de geopolitică la Universitatea din Montpellier și specialistă în Rusia.
Concret, Moscova dorește „demilitarizarea” Ucrainei, „denazificarea” acesteia, să devină un stat „neutru” și cere recunoașterea celor patru regiuni anexate. „Ideea este simplă: îndepliniți cerințele spre binele vostru. În caz contrar, problema va fi tranșată de armata rusă”, a amenințat recent ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov.
Ucraina, sub presiunea americanilor, a elaborat un plan de pace în zece puncte care prevede eliberarea prizonierilor de război, retragerea forțelor rusești de pe teritoriul său și crearea unui tribunal special care să judece crimele de război. De asemenea, Kievul refuză orice concesie teritorială.
Dar, în realitate, „nici Moscova, nici Kievul nu sunt gata să negocieze, pentru că ambele părți cred că pot obține mai mult prin mijloace militare”, explică Marie Dumoulin. „Putin este convins că timpul este de partea lui, că are mai multe mijloace. El vrea să-i obosească pe ucraineni cu loviturile sale, astfel încât aceștia să renunțe la președintele Zelenski. Acest lucru ar provoca valuri de imigrație către Occident, care, la rândul lui, ar exercita presiuni asupra Ucrainei sau chiar ar abandona-o”.
Kievul are în continuare sprijinul SUA
Chiar dacă există diviziuni în rândul aliaților occidentali, strategia rusă întâmpină dificultăți să își arate efectele pentru moment: Volodimir Zelenski tocmai a vizitat SUA pentru a se întâlni cu președintele Joe Biden. Acesta din urmă a anunțat livrarea de noi arme, un nou pachet de 45 de miliarde de dolari și a promis că va ajuta Ucraina „atât timp cât va fi nevoie”. Parlamentarii l-au aplaudat în picioare pe președintele ucrainean în timpul discursului său în fața Congresului.
În același timp, „Ucraina a câștigat deja teren și crede că va continua să facă acest lucru”, spune Marie Dumoulin. Contraofensiva lansată în timpul verii, de exemplu, a permis armatei să recucerească Herson la mijlocul lunii noiembrie, singurul oraș important care a căzut în mâinile rușilor.
Trebuie spus că, pentru președintele ucrainean, marjele de manevră sunt foarte limitate. „Zelenski este popular atâta timp cât este liderul războiului. Dacă va face concesii, va fi foarte slăbit în rândul opiniei publice”, analizează Marie Dumoulin. Pe scurt, concluzionează ea, „ne aflăm într-un război de uzură în care fiecare vrea să supraviețuiască celuilalt. Scopul final al Rusiei este capitularea Ucrainei. Iar pentru Ucraina, a face ca Rusia să cedeze este o chestiune existențială, este o chestiune de viață și de moarte”.
În acest context, cei doi specialiști intervievați nu sunt foarte optimiști în ceea ce privește viitorul. Carole Grimaud nu vede „nici o cale de ieșire în 2023, cu excepția unui eveniment major precum victoria din Donbas”. Pentru ea, „va trebui să vedem și în ce condiții se vor afla ucrainenii în primăvară, după o iarnă foarte dificilă. Va putea rezistența să continue în fața Rusiei, care, în ciuda înfrângerilor și a stagnării economice, joacă cu timpul? Cum rămâne cu opinia publică, în special în SUA, care începe să pună la îndoială angajamentul țării sale?”.
Marie Dumoulin nu este „foarte optimistă în ceea ce privește pacea în 2023”. Carole Grimaud spune: vrea „Pacea este posibilă (…) Pentru a obține pacea, trebuie să o dorești. Problema este că pacea nu înseamnă același lucru pentru ambele părți”.