Radiografia decăderii Americii

Consilierul pe probleme de securitate națională, Jake Sullivan, a definit „sursele moderne ale puterii americane” ca fiind o combinație de „Bidenomics” (investiții sporite în inovația și industria internă), alianțe reînnoite („o rețea de cooperare care se consolidează singură”), reforma instituțiilor internaționale precum Banca Mondială și chiar Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite. Dar narațiunea lui Sullivan putea să fie intitulată „Sursele slăbiciunii americane”.

Cu siguranță, puterea americană nu mai este ceea ce era odată.  Americanii însăși spun că țara lor este în declin.

În timpul celor două războaie mondiale, al Războiului Rece și al așa-numitului Război împotriva Terorii, SUA au dezvoltat și o gamă largă de pârghii sau instrumente care au transformat bogăția națională în putere. Acestea au fost cheile ascensiunii Americii la statutul de superputere, notează Bloomberg. Prea multe s-au atrofiat în ultima vreme. America și-a subminat sursele puterii.

Imigrația

În primul rând, imigrația. Fiind capabile să importe talentele lumii, SUA au o sursă aproape unică de putere. Mai mult de jumătate dintre unicorni (startup-uri private cu o valoare de 1 miliard de dolari sau mai mult) au fost fondate sau co-fondate de imigranți. China pur și simplu nu poate face acest lucru – ați vrea să vă mutați acolo?

Nici următorul Elon Musk nu ar vrea. Nici următorul Patrick și John Collison (fondatorii de origine irlandeză ai Stripe). Nici următorul Apoorva Mehta (fondatorul Instacart, născut în India).

Cu toate acestea, o trecere de la imigrația legală la cea ilegală, așa cum s-a întâmplat în SUA în ultimii ani – culminând în 2023 cu un aflux  uriaș peste granița sudică – erodează valoarea „capitalului uman” importat.

Statul de drept

O a doua problemă este statul de drept. Ce anume face ca America să fie atât de atractivă pentru forța de muncă și capitalul străin? O parte esențială a răspunsului este consecvența și fiabilitatea sistemului juridic. Tot ce slăbește acest edificiu, de la Constituție până la eficiența instanțelor, slăbește națiunea.

SUA au coborât pe locul 26 în lume în clasamentul privind statul de drept al World Justice Project, în principal din cauza inegalităților din sistemul de justiție civilă și penală – un alt exemplu a ceea ce analiștii au numit „Marea degenerare”.

Educația

Avantajele au dispărut sau sunt în curs de dispariție. Aruncați o privire la cele mai recente rezultate ale Programului pentru evaluarea internațională a elevilor dacă doriți să vedeți cât de mult sunt acum adolescenții americani în urma omologilor lor din Hong Kong și Singapore, dar și din Estonia și Irlanda. Universitățile americane au adoptat corectitudinea politică, ideologia „diversității, echității și incluziunii”.

Sănătatea

În secolul XX, americanii erau mai bine hrăniți și trăiau mai mult decât alte popoare. În mod evident, nici acest lucru nu mai este valabil.

Armata americană are tot mai multe dificultăți în a atrage recruți, atât de răspândite sunt obezitatea, dependența de droguri și alte boli autoprovocate. Mai puțin de un sfert dintre tinerii adulți americani sunt într-o formă suficient de bună – și au un cazier judiciar suficient de curat – pentru a se înrola.

Inovația

Cum rămâne cu inovația americană? În cea mai mare parte a secolului trecut, poziția de lider tehnologic a SUA a fost asigurată. Dar o caracteristică izbitoare a celui de-al doilea Război Rece este faptul că China ridică provocări serioase într-o serie de domenii-cheie: inteligența artificială, calculul cuantic, rachetele hipersonice, precum și războiul informational.

Și, spre deosebire de SUA, China are capacitatea de a produce în masă aproape orice tehnologie nouă, de la drone la rachete hipersonice.

Politicile fiscale

În al șaselea rând, există risipă fiscală. Timp de peste 20 de ani, guvernul federal a aplicat o politică fiscală nesustenabilă, cu cheltuieli excesive și impozitare ineficientă, care au făcut ca deficitele să devină norma, chiar și în condiții de ocupare deplină a forței de muncă, iar datoria federală să crească rapid peste PIB-ul total (ca să nu mai vorbim de datoriile nefinanțate ale programelor de asistență socială).

Majorarea ratelor reale ale dobânzilor începând din 2022 a crescut semnificativ costul serviciului datoriei, până la punctul în care acesta este aproape de a depăși bugetul total al apărării.

Scăderea ratelor așteptată de Fed în acest an nu va ușura această povară dacă datoria continuă să crească, așa cum preconizează Biroul de buget al Congresului.

Cum ar arăta dolarul și randamentul pe 10 ani dacă SUA ar pierde un război major? Nu întâmplător, administrațiile succesive au preferat războiul economic în locul războiului propriu-zis.

Dar să nu ne facem iluzii cu privire la eficiența unor măsuri precum sancțiunile și controalele la export. Dacă războiul economic ar fi fost un mijloc suficient, Cuba și Iranul ar fi fost democrații, iar Rusia ar fi pierdut războiul din Ucraina.