Puține națiuni ex-sovietice au fost mai dependente de Rusia – economic, politic, chiar lingvistic – decât Belarus. Și nimeni nu a făcut mai mult pentru a consolida această dependență decât președintele Alexandr Lukașenko, care, la al șaselea mandat, tot vorbește de „relațiile frățești” între Minsk și Moscova.
Îndepărtarea lui Lukașenko echivalează cu eliberarea de trecutul sovietic al Rusiei și al Belarusului – o primejdie pentru un Vladimir Putin ale cărui voturi de încredere în propria țară abia se ridică la 30% – dar este o sarcină aproape imposibilă, în comparație cu statele Ucrainei, Georgiei și baltice, care și-au desovietizat economiile prin reforme dureroase, dar inevitabile.Cu toate acestea, Belarusul încă se mândrește cu ferme colective, fabrici și uzine din era comunistă. În majoritatea fostelor republici URSS, acestea au fost închise în anii 1990, scufundând milioane de angajați demiși în sărăcie și realități capitaliste, comentează AlJazeera.
Dar Lukașenko, fost șef de colhoz, care a devenit primul și până acum singurul președinte ales, în 1994, din Belarus, a păstrat în viață aceste relicve ale economiei planificate, iar angajații lor au primit în continuare salarii modeste, dar stabile. În schimb, l-au votat pe Lukașenko în masă. Oponenții săi au dispărut fără urmă sau au fugit din Belarus, în timp ce mici proteste urbane împotriva fiecărei realegeri au fost dispersate cu violențe raportate care ar fi fost replicate și agravate de la recentul vot. Belarus încă își numește agenția de securitate „KGB” și rămâne singura națiune europeană care păstrează pedeapsa cu moartea.
Maica Rusie ține socialismul pe linia de plutire
Cineva trebuia să plătească facturile economice ale ideologiei URSS în Belarus– și a fost Rusia lui Putin. Timp de decenii, Moscova i-a furnizat țiței la preț redus, procesat la două rafinării uriașe și revândut în Ucraina și Uniunea Europeană. De la camioanele Belaz la încălțăminte și alimente, mărfurile belaruse sunt omniprezente în toată Rusia, mii de belaruși lucrează acolo fără obstacolele birocratice cu care se confruntă migranții din alte state ex-sovietice. Asta pentru că în 1997 președintele rus Boris Elțîn și Lukașenko au semnat primul dintre zeci de acorduri pentru a crea un stat al Uniunii – o fuziune a Rusiei și Belarusului cu un guvern comun, parlament, monedă și armată. “A fost o modalitate ușoară de a absorbi Belarusul”, spune cercetătorul Nikolai Mitrokin, de la Universitatea din Bremen, Germania. Kremlinul a venit cu ideea „lumii rusești”, sau a unității culturale a tuturor etnicilor ruși și vorbitori de rusă din fosta Uniune Sovietică și din alte părți.
Ucraina și Belarus sunt esențiale pentru această concepție, iar Moscova a numit anexarea Crimeei din 2014 și sprijinul pentru separatiști din sud-estul Ucrainei ca măsuri de „protejare a drepturilor vorbitorilor de limbă rusă”. Dar, în cursul timpului, Lukașenko a cerut mai multe împrumuturi, preferințe și tranzacții comerciale, amenințând că va opri fuziunea altfel. Mai mult, a început să flirteze cu Occidentul, printre altele găzduind o vizită la Minsk a secretarului de stat american Mike Pompeo în februarie. Ca răzbunare, Putin a încetat să mai ofere împrumuturi, iar acum muncitorii din Belarus, pentru prima data în istoria țării, au început zeci de greve și s-au alăturat manifestanțiilor anti-Lukașenko. După săptămâni în care și-a sfidat poporul, Lukașenko s-a târât într-un final la reședința prezidențială a lui Putin din stațiunea Soci.
Acolo, liderul de la Kremin a anunţat că Moscova a convenit cu Minskul acordarea unui împrumut rusesc în valoare de 1,5 miliarde de dolari. Putin a subliniat că belaruşii trebuie să-şi rezolve singuri criza survenită în urma alegerilor prezidenţiale din 9 august. Dar nu păcălește pe nimeni –sunt vorbele unui președinte confruntat cu ratinguri de aprobare scăzute și care are nevoie de o altă victorie politică pentru a distrage rușii de o posibilă răsturnare a sa, pe scenariul Lukașenko. Cum o anexare a Belarusului, precum Crimeea – din ce în ce mai comentată – ar da mari dureri de cap Kremlinului, uniunea “frățească” Moscova-Minsk trebuie să continue.
??? nu rușii vor sa il răstoarne pe putin, vor hienele globaliste sa distrugă si ultimul mare stat bogat in metale rare, petrol si gaze. Eu nu vad nici o țara bogata de pe acest glob, unde au intrat multinaționalele si globalisti, sa le meargă bine populației. Unde au omorât președinți sa le spunem tirani, populația a sărăcit total. Luam Libia, libienii primeau mii de dolari pentru nașterea unui copil, spitalele, școlile, medicamentele, erau gratuite, curentul electric, apa. Ce sa intamplat de cand au venit hienele sa fure petrolul libian ? Țara toata este distrusa, este o foame crâncenă, medicamentele sunt mai scumpe ca in Europa, iar veniturile libienilor au scăzut de nustiu cate ori. Dar presa ne arată doar ce bine este in țările cu democrație, însă nimic de distrugerile si nenorocirile pe care le fac peste tot, doar ca o mana de oameni sa traiasca bine