Prețurile record ale energiei îi convin lui Vladimir Putin, știe că blocul european nu are cu adevărat niciun instrument pentru a forța o schimbare de comportament la Moscova.
Și mai știe că accesul la gazul rusesc divizează profund Uniunea Europeană.
Ultimul atac al lui Putin a venit în timpul conferinței Valdai de la Soci, unde a ridiculizat UE pentru că a renunțat la contractele de aprovizionare pe termen lung cu Rusia – și a adăugat că ar putea trimite gaz suplimentar în Europa doar dacă autoritățile de reglementare ar aproba conducta Nord Stream 2.
Polonia, una, s-a săturat. Într-o scrisoarea văzută de Politico, Varșovia a cerut comisarului european pentru Concurență, Margrethe Vestager, să inițieze o investigație asupra Gazprom pentru manipularea piețelor energetice în temeiul articolului 102 din Tratatul privind funcționarea UE.
Ideea a câștigat sprijinul Italiei și Țărilor de Jos, dar Germania se opune ferm.
Deși Comisia Europeană trebuie să răspundă unei cereri poloneze, nu este obligată să lanseze o anchetă de concurență.
Ultima dată când autoritățile au avut Gazprom în vizor a fost în 2015, când au susținut că gigantul rus al gazelor percepe prețuri „nedrepte”, dar cazul a eșuat.
De data aceasta ar fi și mai greu să se introducă un dosar împotriva Gazprom, deoarece compania a spus că își îndeplinește toate contractele de furnizare, gazul suplimentar fiind folosit pentru a stoca propriile rezerve ale Rusiei, țară care susține aproximativ 40% din livrările către UE.
“Uitați de independența față de Rusia”
Șeful Comisiei pentru politică externă, Josep Borrell, spune această criză a energiei are „rădăcini geopolitice profunde” și se agravează, deoarece gazul furnizat de SUA și Qatar ajunge pe mâna cumpărătorilor asiatici, dispuși să plătească mai mult.
Însuși președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a recunoscut că UE este “vulnerabilă”, deoarece Gazprom nu a răspuns cererii mai mari ca în anii precedenți.
Spania, Italia şi Grecia au propus ca ţările UE să achiziţioneze în comun gaze pentru a forma rezerve strategice, dar alte țări nu vor să se îndepărteze de Rusia.
Ungaria, care a semnat două acorduri de 15 ani pentru gazul rusesc, nu are probleme de aprovizionare. Cehia a cerut Comisiei să-și “regândească” reducerea dependenței de Gazprom pentru că o decuplare de Rusia nu se va întâmpla „niciodată”.
„Uitați de independența față de Rusia, acest lucru nu se va întâmpla niciodată”, le-a spus colegilor europeni premierul ceh Andrej Babis.
De asemenea, furnizorii de energie din România au anunțat că grupul Gazprom a refuzat să răspundă solicitărilor lor de aprovizionare suplimentară pentru această iarnă.
Același Gazprom a avertizat Republica Moldova că-i va sista livrarea gazelor începând din 1 decembrie dacă guvernul de la Chişinău nu plăteşte integral datoria acumulată pentru volumele contractate în septembrie şi octombrie, 709 milioane de dolari.
O posibilă reînnoire a contactului va însemna o majorare a prețurilor la 790 de dolari pentru metrul cub de gaz, față de 550 luna trecută.
Între timp, Vladimir Putin a anunțat că toate companiile europene care primesc gaz de la Gazprom în baza unor contracte pe termen lung îl plătesc de patru ori mai ieftin decât prețurile pieței spot.
Prim-ministrul leton Krisjanis Karins a spus că, în contextul vulnerabilității energiei europene față de Rusia, declarațiile lui Putin echivalează cu un șantaj. Miniștrii energiei din UE vor discuta problema la Consiliul Energetic extraordinar de marți.