Putin s-a răzbunat pe Finlanda. Nucleară economică la Helsinki, înainte de intrarea în NATO

Alimentarea Finlandei cu gaze naturale din Rusia a fost întreruptă sâmbătă, 21 mai, a anunțat compania energetică de stat finlandeză Gasum, după ce țara nordică a refuzat să plătească furnizorului Gazprom în ruble.

„Livrările de gaze naturale către Finlanda în cadrul contractului de apovizionare Gasum au fost întrerupte”, a confirmat compania într-un comunicat, adăugând că gazul va fi acum furnizat din alte surse prin intermediul gazoductului Balticconnector, care leagă Finlanda de Estonia.

Ori ruble, ori nimic

Grupul finlandez declarase vineri că a fost informat de către gigantul rus Gazprom despre întreruperea livrărilor sâmbătă.

În aprilie, Gazprom a cerut ca toate plățile viitoare pentru exporturile sale de gaze să fie efectuate în ruble și nu în euro, dar Gasum a respins această cerere și a anunțat marți că va solicita un arbitraj în instanță.

Deși gazul reprezintă mai puțin de 10% din consumul de energie al Finlandei, cea mai mare parte a gazului utilizat de țara nordică provine din Rusia. Cu toate acestea, Gasum a dat asigurări că va putea să se aprovizioneze cu gaze de la alți furnizori și că își va continua activitățile „în mod normal”, informează 7sur7.be.

Finlanda și-a dezvăluit deja vineri planurile de a se lipsi de gazul rusesc iarna viitoare, anunțând un contract de închiriere pe 10 ani cu Estonia vecină pentru un terminal plutitor de regazeificare a gazelor naturale lichefiate (GNL).

Mai multe țări care au refuzat să plătească în ruble pentru a evita să sprijine economia rusă în timpul războiului din Ucraina, precum Polonia și Bulgaria, au fost deja private de gaze de către Gazprom. Anunțul vine la câteva zile după ce exporturile de electricitate rusești către Finlanda au fost suspendate din cauza unor probleme de plată.

Aderarea la NATO, „o greșeală gravă”

Finlanda, împreună cu vecina sa Suedia, a decis să adere la NATO din cauza ofensivei rusești împotriva Ucrainei, considerând că Moscova reprezintă o amenințare, deși timp de decenii, în special în timpul Războiului Rece, ambele țări au ales nealinierea. Finlanda, în special, are aproximativ 1 300 km de frontiere comune cu Rusia.

Moscova a avertizat deja Helsinki că o cerere oficială de aderare la NATO ar fi „o greșeală gravă cu consecințe de anvergură”. Rusia și-a justificat atacul din Ucraina prin apropierea vecinului său vestic de NATO, considerând că aceasta reprezintă o amenințare „existențială” la adresa securității sale.