Putin înarmează Cuba, Venezuela și Nicaragua. Rachetele Rusiei, aproape de granițele SUAPreședintele rus Vladimir Putin a convenit cu liderii din Cuba, Venezuela și Nicaragua să dezvolte parteneriate într-o serie de domenii, inclusiv intensificarea colaborării militare, a anunțat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov.
Exprimându-se miercuri, în fața Dumei de Stat, Lavrov a raportat că Putin a discutat recent cu liderii celor trei țări din America Centrală și că aceștia au convenit să colaboreze pentru a-și consolida cooperarea strategică.
„Parteneriat strategic în toate domeniile, fără excepții”
„Președintele Putin a purtat discuții telefonice recente cu colegii săi din aceste trei guverne, cu care suntem foarte apropiați și prietenoși, și au convenit să caute alte modalități de aprofundare a parteneriatului nostru strategic în toate domeniile, fără excepții”, a declarat Lavrov.
El a menționat că Rusia are deja relații strânse cu aceste țări în multe sfere, „inclusiv militare și militaro-tehnice”, scrie RT.
Criza rachetelor din Cuba, o amintire încă vie
La începutul acestei luni, ministrul adjunct de Externe al Moscovei, Serghei Riabkov, a fost întrebat despre posibilitatea trimiterii de trupe rusești în America Latină.
Diplomatul rus nu a exclus această posibilitate, lăsând deschisă orice interpretare.
„Este stilul american să aibă mai multe opțiuni pentru politica sa externă și militară”, a spus el. „Aceasta este piatra de temelie a influenței puternice a acestei țări în lume.”
„Președintele Rusiei a vorbit de mai multe ori despre măsurile care ar putea fi luate, de exemplu implicarea marinei ruse, dacă lucrurile sunt puse pe calea provocării Rusiei și a creșterii presiunii militare asupra noastră de către SUA”, a continuat el. „Nu vrem asta. Diplomații trebuie să ajungă la un acord”.
Riabkov chiar a comparat nivelul actual al tensiunilor dintre Occident și Rusia cu cel din timpul crizei rachetelor din Cuba, din 1962, când URSS a trimis rachete nucleare spre Havana, iar SUA au impus o blocadă navală a insulei comuniste.
Consilierul SUA pentru securitate națională, Jake Sullivan, a precizat că activitatea militară a Rusiei în America Latină nu a fost un subiect la recentele discuții de securitate, dar a precizat că SUA ar acționa „ decisiv ” în fața unui asemenea scenariu.
Cuba și Venezuela, baze ipotetice
Însă mai mulți observatori și experți militari ruși estimează că Rusia are puține modalități, a se citi resurse, de a asigura o prezență pe termen lung în țări ca, de exemplu, Venezuela. Și că Rusia ar putea plăti un preț nerezonabil de mare dacă ar încerca să stabilească o amenințare militară permanentă la adresa SUA, în apropierea teritoriului american.
Totuși, unii sunt de acord că desfășurarea de rachete cu rază scurtă și medie de acțiune în America Latină ar putea fi cea mai promițătoare soluție în cazul în care SUA și Rusia nu reușesc să ajungă la un acord cu privire la problemele de securitate.
Cuba și Venezuela ar putea găzdui ipotetic sisteme de rachete (Iskander-M), precum și unități și escadroane de aviație tactică cu rază lungă de acțiune. Havana ar putea servi și ca bază navală, deoarece poate staționa nave de suprafață și diferite tipuri de submarine.
În cazul în care Rusia decide să desfășoare rachete cu rază medie și scurtă de acțiune în Cuba sau Venezuela, experții sunt de acord că lumea s-ar putea confrunta cu un nou impas similar cu criza rachetelor din Cuba din 1962.
Un preț prea mare pentru Moscova?
Dar toate acestea ar necesita o cantitate enormă de resurse financiare și materiale. Nu este clar dacă Moscova este dispusă să investească atât de mult în urmărirea obiectivelor sale în sfera de interes a SUA, chiar și ținând cont de faptul că s-ar putea dovedi a fi o piedică majoră pentru Washington.
Dacă Rusia va opta din nou pentru tacticile Războiului Rece, va trebui inevitabil să facă față tuturor provocărilor despre care avertizează experții – o escaladare în Ucraina, un impas și mai grav pe arena internațională și războaie comerciale. Și rămâne la latitudinea Moscovei să decidă dacă merită sau nu.
Borceo-porceo, ce faci trogloditule, te freacă grija de rusnaci, bag sama ?!
Aiurea. Aia traiesc cu 3 dolari pe zi desi tarile au resurse. Plus de asta sunt conduse de tot felul de dictatori.
Sa ne inarman cu destula hartie igienica, ca va fi nevoie
Adica ce vreti sa spuneti? ca vin vremuri cacaioase?
Alte absurdități scrise!
De câte resurse credeți că dispune Federația Rusă pentru a menține o prezență permanentă în țările enumerate de dumneavoastră, domnule jurnalist? De exemplu, aterizarea a două bombardiere Tu-160 (Tupolev) pe unul dintre aerodromurile Venezuelei pare puțin realistă. De ce? Pentru că staționarea în zonă a unei singure unități de aviație, dotată cu rachete cu rază lungă de acțiune, ar fi o propunere suficient de provocatoare pentru Ministerul Apărării, dar total ineficientă, deoarece ar trebui ca rușii să construiască căi de rulare suplimentare, câteva zeci de parcări pentru bombardiere și să creeze infrastructura necesară pentru depozitarea munițiilor și a combustibilului.
Dacă Venezuela și Cuba ar putea găzdui IPOTETIC sisteme de rachete Iskander-M precum și unități și escadroane de aviație tactică, iar Havana ar putea servi și ca bază navală în care pot staționa atât nave de suprafață cât și diferite tipuri de submarine, totuși toate acestea ar necesita o cantitate enormă de resurse financiare și materiale. Și dacă Rusia ar lansa un asemenea proiect prostesc, dar NU o va face, atunci e necesar să asigure inclusiv protecția corespunzătoare acestor sisteme, ar avea nevoie de acoperire atât de la ocean, cât și din aer. Or, așa ceva ar pune o presiune prea mare asupra tuturor tipurilor de resurse: forță de muncă, echipamente, bani. Și, cel mai important, operațiunea ar deveni extrem de vulnerabilă la interferențe externe.
În plus, SUA ar putea folosi canale diplomatice pentru a pune presiune economică asupra țărilor în care Rusia ar intenționa să-și desfășoare rachetele. Prin urmare, este foarte greu să faci crizele din Cuba și din Venezuela mai grave decât sunt deja. SUA vor folosi cu siguranță un întreg arsenal de amenințări, pentru a combate riscul ca rachetele rusești să fie dislocate în apropiere de granițele sale, iar Vladimir Putin cunoaște foarte bine aceste aspecte. Pe de altă parte, Marina și Aviația SUA ar putea împiedica cu ușurință navele de debarcare ale Rusiei să ajungă în Cuba. O astfel de operațiune ar fi periculoasă și ar crește riscurile unei escaladări. Oricum aș da-o, nu există niciun rezultat pozitiv într-un asemenea demers! Și totuși mașinăria propagandei o promovează isteric. Deși reprezintă o inepție! Mi-aș dori că măcar gazetarii români să mai gândească rațional și să evite distribuirea știrilor aberante.
Dom’ Pif, ushurel cu pianul in baie! Uitatzi articol dintr’o gazeta reputabila:
“Sanctions will hurt Russia if it invades Ukraine, but crippling pain is far from assured” de Eric Reguly, “The Globe and Mail” din 27 January, 2022.
Excerpts:
– “Russia has bolstered its foreign exchange reserves through the lavish purchase of gold – 180 tons annually – in recent years.”
– “Reserves, including gold and foreign currency, reached a record high of US$630 billion in December 2021”
– “Moscow has kept government debt very low. At last count it was equivalent of 15% of GDP. The equivalent figure in United States is 133%, up from 108% in 2019”
Deci, … problema este mult mai complicata!