Liderul de la Kremlin a pledat pentru ca Rusia să-și mențină „rangul” în domeniul cuceririi spațiului cosmic, în ciuda problemelor pe care le întâmpină sectorul spatial rusesc.
Vladimir Putin a estimat, luni, că Rusia ar trebui să rămână o mare putere „nucleară și spațială”, în ziua celei de-a 60-a aniversări a primului zbor în spațiul al cosmonautului soietic Iuri Gagarin, sărbătorit în toată țara.
O sursă de mândrie patriotică în Rusia, acest zbor este comemorat într-un moment în care industria spațială rusă se luptă cu dificultăți. Dacă țara rămâne o mare putere în domeniu, îi este dificil se reinventeze de la dispariția URSS.
Exprimându-se prin videoconferință, după ce a vizitat un memorial ridicat la locul aterizării lui Gagarin, la 700 de kilometri sud-est de Moscova, Vladimir Putin a subliniat că ambiția Rusiei este „să-și mențină statutul de putere nucleară și spațială pentru că sectorul spațial este legat direct de apărare”.
Putin a cerut stabilirea unei strategii de dezvoltare pe „cel puțin 10 ani”, invocând în primul rând apărarea, dar și telecomunicațiile, transportul sau cercetarea fundamentală.
Agenția spațială Roskosmos anunță în mod regulat proiecte ambițioase, dar multe nu se realizează, din lipsa unei linii directoare clare. Departe deci de isprava oamenilor de știință sovietici care l-au trimis pe Gagarin pe orbită.
Gagarin, cea mai bună propagandă pentru URSS
La 12 aprilie 1961, Iuri Gagarin și-a început misiunea decolând de pe cosmodromul (ultra secret pe atunci) Baikonur, din Republica Sovietică Kazahstan. Zborul său a durat 108 minute, timp în care a obitat Pământul.
O lovitură de imagine de excepție pentru URSS și una devastatoare pentru americani: sovieticii au trimis primul om în spațiu și primul om care a ajuns pe orbita planetei noatre.
Micuța capsulă Vostok în care a fost zguduit Gagarin la întoarcere va fi expusă la Muzeul Cuceririi Spațiului din Moscova, pentru o expoziție intitulată „Primul”, care se va deschide marți.
Muzeul va arăta, de asemenea, multe dintre efectele lui Gagarin, de la cheia impunătoare folosită pentru a aprinde motoarele până la scaunul ejectabil cu care a părăsit capsula, la șapte kilometri deasupra solului.
Vladimir a insistat asupra „mândriei că țara noastră a deschis calea către univers”.
La felicitări s-au alăturat și cosmonauții Stației Spațiale Internaționale (ISS), Oleg Novitsky salutând „108 minute legendare, care au devenit un exemplu de eroism”.
Abureli de la directorul Roskosmos
Felicitându-i pe angajații de la Roskosmos, directorul Dmitri Rogozin a dat asigurări că Rusia este „concentrată pe viitor”, promițând „schimbări foarte importante”.
În ciuda dificultăților cu care se confruntă sectorul spațial rusesc, Rogozin s-a lăudat cu viitoarele mari proiecte, de la construirea unei stații lunare cu China până la o nouă navă spațială ultramodernă, scrie AFP.
El a reamintit din nou că Moscova dorește să trimită cosmonauți pe Lună până în 2030, recunoscând în același timp că are „un buget de zece ori mai mic decât NASA”.
Steaua spațială a Moscovei a pălit
Misiunea lui Iuri Gagarin a rămas în Rusia ca simbol al dominației URSS asupra Statelor Unite în domeniul spațial.
60 de ani mai târziu, Rusia continuă să trimită în mod regulat femei și bărbați în spațiu. O rachetă Soyuz, decorată pentru ocazie cu profilul lui Gagarin, a decolat vineri de la Baikonur spre ISS cu doi ruși și un american la bord.
Dar steaua spațială a Moscovei a devenit palidă. Dacă Soyuz rămân rachete de încredere și Rusia un jucător cheie, țara se luptă să inoveze și a suferit o serie de eșecuri în ultimii ani.
În cauză, probleme cronice de finanțare, dar și corupție, în special la cosmodromul Vostotchny din Extremul Orient, care îl va înlocui în cele din urmă pe cel din Baikonur.
Anul trecut, Rusia a pierdut și monopolul pe care îl avea de zece ani pentru zborurile către ISS, acum fiind în competiție cu compania americană privată SpaceX.