Putin desface șampania: Rusia anunță finalizarea gazoductului Nord Stream 2

Încă o victorie pentru liderul de la Kremlin în fața lui Joe Biden, care a renunțat la blocarea proiectului, crezând că este prea târziu și că este mai bine să parieze pe alianța cu Germania, cu care Washingtonul dorește să coopereze în mai multe dosare, în special cel privind China.

Rusia a anunțat vineri, 10 septembrie, finalizarea controversatului gazoduct Nord Stream 2, o uriașă conductă care ajunge din portul Vyborg (Rusia) în portul Greifswald (Germania), pe o distanță de 1.200 de kilometri, pe sub Marea Baltică, despre care detractorii spun că va crește dependența europeană de Moscova.

Triumf pentru Rusia

Directorul general al gigantului gazier Gazprom „Alexei Miller a declarat că în această dimineață, la ora 8.45 ora Moscovei (05.45 GMT), construcția gazoductului Nord Stream 2 a fost finalizată complet”, a indicat grupul public rus.

Acest anunț are un gust de triumf pentru Rusia, în timp ce tensiunile diplomatice generate de acest proiect de 10 miliarde de euro au fost pentru o perioadă atât de puternice încât unii credeau că Nord Stream 2 nu va vedea niciodată lumina zilei.

Criticii din ​​Europa, cât și în Statele Unite afirmă că gazoductul va crește în mod durabil dependența energetică europeană față de Rusia, marele rival strategic al Occidentului și constituie o trădare a intereselor Ucrainei, un aliat occidental cu care se confruntă Moscova.

Nord Stream 2 urmează să dubleze livrările de gaze rusești către Germania, principalul promotor al proiectului.

Această conductă cu o capacitate de 55 miliarde m3 de gaz pe an parcurge 1.230 de kilometri sub Marea Baltică pe același traseu cu geamăna sa, Nord Stream 1, operațională din 2012.

Când toți se ceartă…

De ani de zile, proiectul a opus Washingtonul și Berlinul, dar și pe europeni între ei, precum și Rusia și Ucraina. În cele din urmă, o schimbare surprinzătoare la Washington, după venirea la putere a lui Joe Biden, a permis elaborarea unui compromis germano-american în încercarea de a încheia această dispute, scrie France 24.

Unul dintre cele mai controversate aspecte ale gazoductului Nord Stream 2 este că, ocolind ruta tradițională de livrare prin Ucraina, va priva țara de aproximativ 1 miliard de euro pe an în costuri de tranzit.

De asemenea, Kievul se teme că acest lucru îl va face mai vulnerabil față de Moscova, privându-l de o pârghie importantă de influență.

Armă geopolitică

Criticată în acest dosar, cancelarul german Angela Merkel a subliniat în Ucraina, la sfârșitul lunii august, că Germania va face tot posibilul pentru prelungirea contractului de tranzit ruso-ucrainean care expiră în 2024 și a insistat ca gazul să nu fie folosit de Moscova ca „armă”. Simple vorbe, au apreciat observatorii.

Iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski îi spusese lui Merkel să ia în considerare Nord Stream 2 ca pe o „armă geopolitică periculoasă”.

Cu participarea giganților energetici europeni

Exploatat de gigantul rus Gazprom, proiectul, estimat la peste 10 miliarde de euro, a fost cofinanțat de cinci grupuri europene din sectorul energetic (OMV, Engie, Wintershall Dea, Uniper și Shell).

În cadrul UE, Germania este principalul promotor al gazoductului și consideră că este mai presus de toate o chestiune economică care o va ajuta să realizeze tranziția energetică la care s-a angajat.

SUA s-au ridicat de la început împotriva acestui proiect, care ar slăbi Ucraina, considerând că întărește interesele rusești, într-un moment în care americanii doresc, de asemenea, să-și vândă gazele de șist europenilor.

Europenii sunt divizați. Polonia și țările baltice sunt îngrijorate de faptul că UE se va plia în fața ambițiilor lui Putin.

Chiar și în Germania, Nord Stream 2 nu este unanim. Un raport al institutului german de cercetare economică DIW din 2018 a considerat că conducta de gaz se bazează pe prognoze care „supraestimează considerabil cererea de gaze naturale din Germania și Europa”.

Trump și Biden, fiasco comun

Administrația fostului președinte american Donald Trump a adoptat o lege în 2019 prin care se impuneau sancțiuni împotriva companiilor implicate în construcție.

Începută în aprilie 2018, lucrarea a fost, prin urmare, întreruptă în decembrie 2019, când mai erau doar 150 de kilometri de conductă de pozat în apele germane și daneze, înainte de a se relua, un an mai târziu.

Ulterior, Joe Biden a renunțat la blocarea proiectului, crezând că este prea târziu și că este mai bine să parieze pe alianța cu Germania, cu care Washingtonul dorește să coopereze în mai multe dosare, în special cel privind China.