Companiile de social media s-ar putea confrunta cu amenzi usturătoare dacă nu publică informații detaliate despre cumpărătorii de reclame politice, potrivit unui document intern al UE.
Facebook și Google vor trebui să furnizeze șiruri de informații detaliate cu privire la modul în care grupurile politice vizează oamenii prin reclame online, conform proiectelor de propuneri ale Comisiei Europene văzute de Politico.
Cu ochii pe microtargeting
Aceste propuneri, pe care Comisia le va dezvălui pe 23 noiembrie, vizează protejarea alegerilor de anunțurile politice nedezvăluite, oprirea partidelor politice de la utilizarea abuzivă a rețelelor sociale și combaterea manipulării alegătorilor prin microtargeting – practica din centrul scandalului Cambridge Analytica din 2018.
Bruxelles dorește să sporească transparența în ceea ce privește anunțurile politice online, forțând grupurile partizane și cele mai mari platforme din lume să dezvăluie mai multe informații despre cine cumpără anunțuri și tipurile de persoane pe care le vizează.
Controlul
Există două recomandări principale pentru controlul anunțurilor politice.
Prima ar permite guvernelor naționale să continue să reglementeze aceste mesaje online, în timp ce presează pentru o mai mare coordonare în blocul celor 27 de țări.
A doua propune un sistem la nivelul UE de cerințe de transparență, atât pentru companiile de social media, cât și pentru partidele politice europene, precum și o aplicare mai coordonată în cazul în care grupurile încalcă legea.
În proiectul de document, Comisia a susținut a doua opțiune, care „ar îndeplini cel mai bine obiectivele generale ale intervenției și ar stabili reciproc un cadru coerent și proporțional pentru reclame politice în UE.”
Poliția publicitară
Facebook, YouTube și Twitter Google și-au implementat propriile inițiative voluntare pentru a limita interferențele și dezinformarea în timpul alegerilor.
Twitter a interzis cu totul reclamele politice, în timp ce Facebook și Google au impus limite – și un scurt moratoriu înainte de alegerile din SUA din noiembrie – dar totuși permit grupurilor partizane să vizeze utilizatorii cu reclame.
Aceste inițiative nu au făcut prea mult pentru a opri fluxul de bani în reclame politice online. Milioane de euro au fost cheltuite pentru acestea în UE din aprilie 2019, unele chiar de către Comisie, potrivit datelor de la Facebook și Google. Și alte miliarde de dolari în SUA, în aceeași perioadă.
Propunerile de publicitate politică vor completa regulile de moderare a conținutului ale Uniunii Europene, cunoscute sub numele de Legea serviciilor digitale .
Proiectul de lege separat va impune amenzi de până la 6% din veniturile anuale ale firmelor dacă acestea nu respectă prevederile care includ audituri regulate cu privire la modul în care firmele gestionează conținut potențial dăunător.
Ca parte a revizuirii propuse, Comisia dorește ca platformele să dezvăluie cât este cheltuit pentru anumite campanii, cine este cumpărătorul și dacă anunțul a fost amplificat de un algoritm.
Cumpărătorii vor trebui, de asemenea, să ofere informații cu privire la criteriile utilizate pentru direcționarea utilizatorilor, cum ar fi vârsta, sexul, interesele și perioada de timp în care a fost afișat anunțul. Astfel de cerințe depășesc cu mult ceea ce furnizează deja voluntar companiile.
Firmele oferă în prezent o parte din aceste informații prin intermediul bazelor de date accesibile publicului. Dar Bruxelles consideră că ar trebui să ofere tuturor alegătorilor – și terților – informații mai detaliate despre modul în care oamenii sunt vizați și ce date au fost folosite pentru a le identifica.
Aceste reguli, adoptate după consultarea cu Parlamentul European și țările membre, ar fi obligatorii și ar reprezenta o schimbare abruptă a normelor voluntare actuale asociate cu reclame politice online.
