Proiectul care decuplează țările baltice de Rusia și de trecutul lor sovietic – VIDEO

Cel mai mare proiect de infrastructură din regiunea baltică din ultimii o sută de ani este în curs de desfășurare. Proiectul Rail Baltica, cu o lungime de 870 km, va lega capitalele Lituaniei, Letoniei și Estoniei de Varșovia și de restul Europei, permițând circulația neîntreruptă a trenurilor de pe continent.

Pentru UE, este o declarație despre revenirea statelor baltice în Europa și despre decuplarea lor de trecutul sovietic. Discuțiile despre un proiect feroviar interbaltic au crescut încă de la sfârșitul anilor 1990, iar în 2001, miniștrii transporturilor din Estonia, Letonia și Lituania au semnat un acord de cooperare.

Adio Rusiei, cu 234 km/h

Cu toate acestea, abia în 2010 a fost semnat un memorandum de către reprezentanți ai ministerelor transporturilor din Polonia, Lituania, Letonia, Estonia și Finlanda. În timp ce în prezent este nevoie de șapte ore pentru a ajunge din capitala Lituaniei în cea a Estoniei, noua linie va reduce aproape la jumătate acest timp, la doar trei ore și 38 de minute.

Calea ferată va începe la Tallinn și va trece prin Pärnu, Riga, Panevežys și Kaunas înainte de a ajunge la granița lituaniano-poloneză; din Kaunas va exista, de asemenea, o conexiune spre Vilnius, scrie Euronews.

Odată finalizate, trenurile vor putea călători până în țările baltice din Polonia, iar trenurile de pasageri vor putea circula cu o viteză maximă de 234 km/h. Deși proiectul nu este ieftin, cu un cost estimat la 5,8 miliarde de euro, analiza cost-beneficiu a proiectului prevede că acesta va aduce beneficii cuantificabile de până la 16,2 miliarde de euro.

Costul proiectului pentru țările baltice este redus datorită faptului că UE finanțează până la 85 % din proiect prin intermediul instrumentului său Connecting Europe Facility (CEF). Până în prezent, fondul CEF al UE a contribuit cu 824 de milioane de euro la noua linie. Proiectul este atât de extins, încât se așteaptă ca numai construcția sa să creeze 13.000 de locuri de muncă directe și alte 24.000 de locuri de muncă indirecte.

Odată finalizată, linia va constitui cea mai recentă completare a coridorului UE Marea Nordului-Baltica, o rută transeuropeană care include orașe-cheie precum Rotterdam, Berlin și Varșovia. Pentru pasageri, vor exista conexiuni regulate cu cel puțin un serviciu de trenuri internaționale la fiecare două ore, rezultând opt perechi de trenuri pe zi în fiecare direcție.

Dependența de ecartamentul sovietic

În timp ce țările baltice erau conectate la standardele feroviare europene cu ecartament de 1435 mm, de la ocupația sovietică sistemul feroviar din regiune a adoptat ecartamentul rusesc, care este de 1524 mm. Această diferență a limitat grav capacitatea țărilor baltice de a se conecta cu Europa pe calea ferată, deoarece pasagerii sau mărfurile trebuiau să fie transbordați la granița poloneză înainte de a continua drumul.

Din cauza ecartamentului rusesc, țările baltice s-au bazat de obicei pe o axă vest-est, o mare parte din comerțul feroviar provenind din Rusia. Cu toate acestea, de când și-au obținut independența în anii 1990, țările baltice s-au orientat spre Bruxelles și s-au îndepărtat de Moscova. Aceste țări au aderat la NATO în martie 2004, iar aderarea la UE a urmat rapid, în mai. Ambele mișcări l-au înfuriat pe președintele rus Vladimir Putin.

Latura militară a programului

În fața agresiunii tot mai mari a Rusiei, toate cele trei țări căutau deja să își sporească interoperabilitatea cu restul UE, dar invazia lui Putin în Ucraina a adăugat un plus de urgență. În august, proiectul a atras finanțare pentru mobilitate militară din fondurile Letoniei, demonstrând caracteristicile civile și militare ale programului.

„În condițiile geopolitice actuale, semnificația strategică a proiectului Rail Baltica crește”, a declarat atunci ministrul leton al transporturilor. „Este deosebit de important să asigurăm o conectivitate fiabilă cu Europa de Vest și să folosim pe deplin noua conexiune de transport feroviar cu Europa pentru a spori capacitățile de apărare ale țării noastre”.

Decuplarea rețelei feroviare a statelor baltice de Rusia nu este singurul domeniu în care aceste țări încearcă să își reducă dependența de Rusia. O altă moștenire a ocupației sovietice este faptul că rețelele de energie electrică din țările baltice sunt sincronizate cu rețeaua controlată la nivel central a Rusiei, ceea ce ridică temeri că Rusia ar putea întrerupe alimentarea cu energie electrică a acestor țări. Statele baltice au convenit să finalizeze desincronizarea de la rețeaua electrică rusă și să se sincronizeze cu rețelele europene până în 2025.

Cu toate acestea, în luna iulie, Reuters a raportat că rețeaua europeană de electricitate ENTSO-E ar conecta rețelele statelor baltice în termen de 24 de ore dacă țările ar fi deconectate de Rusia.

Critici la adresa proiectului

Ca toate proiectele mari, Rail Baltica nu a fost lipsit de critici. Vorbind pentru Emerging Europe anul trecut, Priit Humal, membru al consiliului de administrație al mișcării civile Avalikult Rail Balticust (Publicly About Rail Baltica), a explicat că Rail Baltica este la fel de controversată în țările baltice precum HS2 în Marea Britanie.

El a continuat spunând că diferența majoră se referă la diferențele de PIB, afirmând că Rail Baltica este de trei ori mai scumpă pentru Estonia decât HS2 pentru Regatul Unit.

Au existat, de asemenea, preocupări cu privire la certitudinea fondurilor UE. Orice diminuare a finanțării UE ar trebui să fie compensată de guvernele naționale, ceea ce ar putea duce la niveluri mai ridicate de opoziție publică față de acest proiect.

Cu toate acestea, având în vedere că mai multe părți ale proiectului se află în prezent în construcție, pare puțin probabil ca proiectul să întâmpine greutăți înainte de finalizarea sa preconizată în 2026.