Încearcă Iranul să se doteze cu o bombă atomică? Această întrebare, care se află în centrul loviturilor israeliene și americane, agită cancelariile occidentale de zeci de ani.Încearcă Iranul să se doteze cu o bombă atomică? Această întrebare, care se află în centrul loviturilor israeliene și americane, agită cancelariile occidentale de zeci de ani. Teheranul neagă că ar avea ambiții militare.
Iată o rememorare a principalelor etape, în timp ce Statele Unite au bombardat trei situri nucleare iraniene importante, în sprijinul ofensivei lansate de Israel pe 13 iunie.
„Program structurat”
Bazele programului nuclear al Iranului au fost puse la sfârșitul anilor 1950, când Statele Unite au semnat un acord de cooperare civilă cu liderul de atunci, Mohammad Reza Pahlavi, relatează AFP.
În 1970, Iranul a ratificat Tratatul de neproliferare (TNP), care obligă statele semnatare să își declare și să își pună materialele nucleare sub controlul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA).
Însă dezvăluirile privind existența unor instalații secrete la începutul anilor 2000 au stârnit îngrijorare. Organismul ONU a raportat ulterior „informații credibile” potrivit cărora Iranul a desfășurat activități legate de dezvoltarea unui dispozitiv exploziv nuclear în cadrul unui „program structurat” înainte de 2003.
Destrămarea unui pact istoric
După 12 ani de criză și 21 de luni de negocieri înverșunate, pe 14 iulie 2015, la Viena, s-a ajuns la un acord istoric între Iran și cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU (China, Statele Unite, Franța, Regatul Unit, Rusia) plus Germania.
Pactul, cunoscut sub acronimul JCPOA (Joint Comprehensive Plan of Action), a intrat în vigoare la începutul anului 2016, oferindu-le iranienilor speranța imensă că țara lor va ieși din izolare în schimbul limitării drastice a programului nuclear. În 2018, Donald Trump a anunțat retragerea Statelor Unite din acord.
Această decizie declanșează dezangajarea treptată a Iranului de obligațiile sale nucleare, subliniază Clément Therme, cercetător la Institutul internațional de studii iraniene (Rasanah).
La siturile de la Natanz și Fordo, vizate de atacul american, Iranul a depășit rata de îmbogățire stabilită la 3,67%, ridicând-o mai întâi la 5%, apoi la 20% în 2021 și în cele din urmă la 60%, un nivel apropiat de pragul de 90% necesar pentru construirea unei bombe atomice.
De asemenea, depășește plafonul în ceea ce privește cantitatea, stabilită la 202,8 kilograme: rezervele sale totale actuale sunt de 45 de ori mai mari.
Negocierile de la Viena pentru relansarea JCPOA au eșuat în vara anului 2022, iar cooperarea cu AIEA s-a deteriorat.
Cu Donald Trump din nou la putere, discuțiile s-au reluat în aprilie între Washington și Teheran, mediate de Oman. Dar Israelul a lovit Iranul pe 13 iunie.
Nouă bombe?
Confruntată cu puterea crescândă a programului iranian, AIEA și-a exprimat „profunda îngrijorare” într-un raport publicat la sfârșitul lunii mai.
Iranul este singurul stat fără arme nucleare care îmbogățește uraniul la nivelul de 60%: teoretic, dispune de un stoc capabil să producă mai mult de nouă bombe. Este imposibil de știut în acest moment dacă acest stoc a fost distrus de bombardamentele din ultimele zile.
Cu toate acestea, AIEA afirmă că nu are „niciun indiciu” privind existența unui „program sistematic” de producere a unei arme nucleare.
