Prețul războiului Occident vs. Rusia: 379 miliarde euro!

Războiul economic dintre Vest și Rusia, declanșat imediat după ce Vladimir Putin a decis să invadeze Ucraina, a costat deja națiunile în curs de dezvoltare 379 miliarde de euro, estimează analiștii. Cifra se bazează pe un calcul simplu, pornit din realitatea de zi cu zi: guvernele occidentale cheltuie, în mod colectiv, în jur de 2 miliarde pe săptămână pentru a face față prețurilor ridicate ale materiilor prime și pierderilor cauzate indirect de cele șase luni de conflict ruso-ucrainean.

Potrivit FMI, banii cheltuiți în 2022 în lupta cu criza energetică (dar nu numai!) reprezintă aproape 6% din totalul rezervelor financiare a 65 de țări. Ghana, Pakistan, Egipt, Mongolia, Bulgaria și Turcia se află în prima linie – toate au pierdut o treime din rezervele bancare și toate trec printr-o criză valutară puternică!

Perspective negative: în 2023 va fi și mai rău!

Iar perspectivele sunt și ele negative, cu un an 2023 mult mai dificil decât actualul! Creșterea randamentelor obligațiunilor, precum și un „zid” de 215 miliarde de euro, reprezentat de scadența plăților datoriei globale până la sfârșitul lui 2023, doar vor agrava situația în următoarele luni, mai ales că ratele dobânzilor bancare continuă să crească!

FMI anunță că în decembrie 2023 este scadența pentru achitarea împrumuturilor făcute în pandemie, iar printre țările vizate se numără și România. Sub guvernarea lui Florin Cîțu, țara noastră a luat zeci de miliarde de euro sub formă de împrumut, iar acum creditorii încep să-și ceară banii înapoi.

Să nu uităm că guvernele deja erau într-o poziție dificilă, urmare a eforturilor făcute cu cheltuielile sociale din timpul pandemiei Covid-19. Acum, toate acestea sunt agravate de problemele care au apărut prin escaladarea războiului economic dintre Rusia și Occident.

Efectele sancțiunilor, bumberangul care a lovit Europa

La câteva zile după atacarea Ucrainei, Ursula von der Leyen declara că Europa va lovi Rusia cu un „pachet masiv” de sancțiuni, menite „să submineze economia Moscovei”. „Sancțiunile vor viza sectoarele strategice. Vom îngheța activele rusești în UE și vom opri accesul băncilor rusești pe piața noastră financiară”, a amenințat von der Leyen.

Sub pretextul că sancțiunile urmăresc să lovească în finanțele Kremlinului, von der Leyen a declarat Rusiei război economic, în numele Uniunii Europene. Iar despre acest război deja se vorbește că va fi unul dintre cele mai scumpe din istorie.

De exemplu, pentru Ucraina, prețul total al luptelor cu rușii a crescut acum la 660 miliarde de euro, din care doar distrugerile fizice se ridică la 110 miliarde, iar refacerea infrastructurii încă 186 de miliarde. Mai mult chiar, fostul ministru ucrainean de Finanțe, Natalie Jaresko, spune că reconstrucția țării va costa mai mult de 1 trilion de euro!

UE dă înapoi, SUA se mai gândesc

Dar costul pentru Occident va fi incomensurabil mai mare. Țările din Vest au „donat” deja Ucrainei peste 85 de miliarde de euro, cu jumătate din sumă venind din partea SUA.

Pentru prima dată de la începutul războiului, aliații Ucrainei nu și-au asumat niciun angajament cu privire la arme sau ajutor militar, iar în luna iulie au refuzat să trimită Kievului arsenalul promis.

Încet, încet, Zelenski rămâne fără bani și simte presiunea deficitului lunar de 5 miliarde de euro. „Bobiță de la Kiev” a făcut apel la partenerii săi occidentali să-i dea mai mulți bani pentru a acoperi cheltuielile bugetare, dar ajutorul întârzie să apară, oficial dându-se vina pe tot felul de chichițe birocratice. UE a invocat lipsa resurselor, dar a promis că va face tot posibilul ca-n septembrie să împrumute (!) Ucrainei 8 miliarde de euro.

Într-un efort disperat de a consolida moneda națională (hrivna), Banca Națională a Ucrainei (BNU) a dublat ratele dobânzilor la 25%. La 21 iulie, hrivna s-a devalorizat cu 25%, iar la 26 iulie Guvernul a cerut companiei naționale Naftogaz să nu plătească o obligațiune de 335 milioane euro pentru a păstra numerarul în visteria statului.

Consumatorii casnici, suprataxați!

Lupta de până acum s-a dat pe câmpurile și în pădurile Ucrainei, dar pe măsură ce se apropie toamna vor fi bătălii din ce în ce mai teribile în sălile de consilii ale bancherilor și pe la casele de marcat ale supermarketurilor.

Gazprom a aruncat piața energetică în aer după ce a redus fluxurile de gaze către Europa cu 80%. Ca să-și umple rezervoarele, statele UE au importat cantități record de GNL. Dar gazul lichefiat al americanilor este scump, vine la un cost enorm. De obicei, UE cheltuia 12 miliarde de euro pe an pentru importurile de GNL, dar în 2022 a plătit către SUA 70 de miliarde de euro. Iar iarna nici măcar nu a început!

Și, cum prețul energiei electrice este cuplat de prețul gazului, perspectiva unei ierni reci crește cu fiecare zi scursă.

Germania a anunțat deja că este probabil să impună consumatorilor casnici o suprataxă pe energia consumată de 1.000 de euro, în timp ce în Marea Britanie se vorbește despre suprataxarea gospodăriilor chiar cu 5.000 de lire sterline!

Per total, costul crizei energetice din această iarnă se va ridica la 200 de miliarde de euro, mai mult decât reconstrucția infrastructurii din Ucraina! Și având în vedere că și în 2023 vom avea criză energetică (UE nu renunță la războiul economic cu Rusia), mulți se întreabă dacă toată această nebunie merită cu adevărat.