AcasăȘTIRI EXTERNEPreședintele Belarusului se duce să-i dea raportul lui Vladimir Putin

Președintele Belarusului se duce să-i dea raportul lui Vladimir Putin

Președintele Belarusului se duce să-i dea raportul lui Vladimir Putin

Președintele bielorus, Alexandr Lukașenko, aflat sub presiunea Occidentului după deturnarea unui avion și arestarea unui jurnalist la bord, urmează să se întâlnească vineri, 28 mai, în Rusia, cu aliatul său Vladimir Putin, a doua zi după deschiderea unei anchete de către Organizația Internațională a Aviației Civile.

Lukașenko urmează să fie întâmpinat de Vladimir Putin în reședința sa de vară din Soci, pe malul Mării Negre, în sudul Rusiei, pentru a vorbi oficial despre „integrarea” dintre cele două foste republici sovietice, un proiect pe care Moscova îl prețuiește mult timp și despre „proiectele lor comune, în special economice”, potrivit Kremlinului.

Dar decizia lui Lukașenko a deturna un zbor civil, la 23 mai și de a-l aresta pe opozantul bielorus Roman Protesevici, care se afla la bord, va fi cu siguranță pe agenda discuțiilor, un incident inconfortabil pentru Vladimir Putin.

Șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, a dat deja tonul, cu o zi înainte, insistând că Occidentul trebuie să „nu-i mai demonizeze pe cei care nu îi plac”.

Iar Kremlinul și-a menținut poziția exprimată, miercuri, de purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov: nu există niciun motiv să ne îndoim de explicațiile Belarusului, care susține că a deturnat avionul RyanAir doar din cauza unei amenințări cu bombă.

Sancțiunile Occidentului și gazele rusești

Dar Vladimir Putin poate să nu fie indiferent la amenințările de la Bruxelles cu sancțiuni împotriva lui Lukașenko, care ar putea afecta tranzitul gazelor rusești prin Belarus.

Minsk, foarte dependent economic de „fratele său mare”, Rusia, atrage o sursă importantă de venit din această poziție de tranzit între Rusia și Uniunea Europeană.

Însă, deocamdată, cu sprijinul Moscovei, Lukașenko nu dă semne că ar vrea să cedeze presiunii occidentale crescânde.

Cea mai recentă înseamnă o anchetă anunțată, joi, 27 mai, de Organizația Iternațională a Aviației Civile, cu privire la legalitatea deturnării avionului, după o întâlnire de urgență.

Putin a fost „controlorul” de zbor?

Deturnare care l-a pus de fapt pe stăpânul Kremlinului într-o situație a priori delicată. Vladimir Putin a fost rapid asociat de către democrațiile occidentale cu operațiunea brutală a autocratului din Belarus, adesea prezentat ca un fel de vasal mai mult sau mai puțin dispus al Moscovei.

„Este foarte dificil să credem că o astfel de acțiune ar fi putut fi luată fără consimțământul, cel puțin, al autorităților ruse”, a declarat Dominic Raab, ministrul britanic de Externe. Alții au mers mai departe, sugerând că Putin a făcut mai mult decât să-și dea acordul. „Nu este imposibil ca Rusia să fi jucat un rol activ în această afacere”, a declarat Artiom Șaibman, un analist politic ucrainean, intervievat de AFP.

Ipoteza unui Vladimir Putin din culise care organizează deturnarea unui avion de linie „pare oarecum trasă de păr”, estimează Zachary Paikin, specialist în Rusia și Belarus la Centrul pentru Studii Politice Europene (CEPS), contactat de France 24.

„Nici eu nu cred, dar rușii ar fi putut fi foarte bine informați înainte”, adaugă Benno Zogg, expert în Rusia la Centrul de studii privind securitatea internațională de la școala Politehnică din Zurich.

Este dificil de lăsat Moscova în afara acestei ecuații, în condițiile în care Rusia și Belarus își împărtășesc spațiul aerian. În plus, colaborarea „între cele două țări în domeniul serviciilor de informații a crescut mult de la reprimarea demonstrațiilor anti-Lukașenko de la Minsk din august 2020”, subliniază Ryhor Nizhnikau, expert în Belarus la Institutul finlandez de relații internaționale.

Moment prost înaintea summit-ului cu Biden

Dar faptul că Vladimir Putin ar putea fi pus în ecuație, nu înseamnă că isprava lui Lukașenko îl bucură. Moscovei i-au trebuit aproape 48 de ore pentru a comenta deturnarea avionului. Serghei Lavrov și-a dat sprijinul în cele din urmă pentru Minsk, marți, dar în termeni mult mai măsurați decât o parte din mass-media oficială rusă care, începând de luni, estimase că Lukașenko „și-a jucat bine cartea”.

„Din punctul de vedere al agendei președintelui rus, această criză vine într-un moment prost”, analizează Astrid Sahm, specialist în Belarus la Institutul German de afaceri Internaționale (SWP).

Putin trebuie să-l întâlnească pe omologul său american, Joe Biden, la 15 iunie, la Geneva, în încercarea de a mai relaxa tensiunile Moscova-Washigon.

Probabil că ar fi preferat să nu fie nevoit să-i explice interlocutorului de ce nu l-a împiedicat pe unul dintre cei mai apropiați aliați ai săi să comită un act care a șocat profund o bună parte a opiniei publice internaționale.

Dictatorul-tampon

În realitate, este dificil ca Putin să facă altceva decât să nu-l lase pe Lukașenko să-și exprime din ce în ce mai deschis abuzurile autoritare. Belarus ocupă o poziție geopolitică prea importantă în ochii Moscovei pentru a risca să-l înstrăineze p autocratul de la Minsk. Este ultima țară tampon dintre Rusia și Europa de Vest, iar Kremlinul face totul pentru a menține țara în sfera sa de influență.

Iar Putin a înghițit destule pilule amare pentru a-și menține o anumită autoritate asupra președintelui din Belarus, aflat la putere de mai bine de 25 de ani. Lukașenko a a jucat mult timp cartea unei posibile apropieri cu Occidentul pentru a obține concesii financiare din partea Rusiei. De asemenea, el a refuzat întotdeauna să recunoască anexarea rusă a Crimeei.

După represiunea sângeroasă a protestelor din august 2020 din Belarus, Lukașenko părea să fi pierdut orice simpatie în Occident. Dar, în ultimele luni, au existat din nou voci în Europa care militează pentru o normalizare a relațiilor cu Belarus, pentru a încerca să scoată țara din influența rusă.

Lăsându-l pe președintele bielorus să meargă atât de departe încât să deturneze un avion pentru a aresta un oponent, Kremlinul poate fi sigur că acești susținători ai apropierii dintre Europa și Belarus nu vor fi ascultați pentru o vreme, apreciază observatorii.

Kremlinul râde la urmă

Dar, Putin a fost întotdeauna capabil să reacționeze într-un mod foarte oportunist la situațiile care i se prezintă. Iar criza provocată de piratul aerian bielorus îi poate aduce și avantaje: nu mai apare ca „omul rău” din regiune. Mai ales că, de la deturnarea avionului, se vorbește mai puțin sau deloc de soarta disidentului rus Alexei Navalnîi, un subiect deosebit de iritant pentru liderul de la Kremlin.

Și apoi, deturnarea îl pune pe președintele Rusiei în centrul jocului diplomatic în rolul de „mediator independent”. Toată lumea va avea nevoie de Moscova acum pentru că Lukașenko ascultă doar de Vladimir Putin.

Mai ales că Lukașenko se află și mai mult la mâna vecinului rus. Autocratul din Belarus a trenat de ani buni planurile de integrare economică și politică a Belarusului în sânul Rusiei, dar arzând poduri cu Occidentul și punând Moscova într-o poziție incomodă, el îi dă lui Vladimir Putina argumente pentru a-l împinge să accepte concesii.

Și dacă Moscova reușește să își extindă controlul asupra politicii din Belarus, acest lucru i-ar permite să înființeze un partid pro-rus, care este mai puțin imprevizibil decât Lukașenko. Ceea ce ar putea grăbi sfârșitul carierei politice a acestuia din urmă.

 

author avatar
Tudor Borcea