Premierul acestei puteri nucleare, înlăturat prin moțiune de cenzură / Alertă regională în Asia de Sud

După câteva săptămâni de criză politică în Pakistan, premierul Imran Khan a fost înlăturat, duminică, printr-o moțiune de cenzură votată în Parlament. Fosta vedetă de cricket le-a cerut suporterilor săi să protesteze cu calm și a spus că „nu va accepta” noul guvern. 

Moțiunea a fost „aprobată” de 174 din cei 342 de deputați, a anunțat președintele interimar al Camerei, Sardar Ayaz Sadiq.  Succesorul său în fruntea acestei republici islamice cu 220 de milioane de locuitori, dotată cu arme nucleare, ar trebui să fie Shehbaz Sharif, liderul Ligii Musulmane din Pakistan (PML-N).

Regele cricketului, sportul-rege al țării

Niciun prim-ministru nu și-a încheiat mandatul în Pakistan de la independența țării, în 1947, dar Imran Khan este primul care a căzut în urma unui vot de neîncredere.

Imran Khan a crezut că poate obține ca moțiunea să nu fie supusă la vot și Adunarea să fie dizolvată pentru a convoca alegeri anticipate. Dar Curtea Supremă a hotărât că întregul proces este neconstituțional, restabilind Adunarea şi organizarea votului care a dus în final la căderea premierului.

Mereu popular în rândul unor segmente mari ale populației, Khan probabil că nu și-a spus ultimul cuvânt în vederea alegerilor viitoare. Dar palmaresul și tendința sa din ultimele zile de a accentua fracturile din societatea pakistaneză, cu atacuri virulente la adresa opoziției, acuzată de „trădare”, ar putea lucra împotriva lui.

Imran Khan a ajuns la putere în 2018, după ce partidul său, Pakistan Tehreek-e-Insaf (PTI), a câștigat alegerile legislative pe o platformă populistă care combina promisiunile de reformă socială, conservatorismul religios și lupta împotriva corupției.

La 22 de la intrarea în politică, tenacitatea omului care este idolatrizat de milioane de pakistanezi pentru că a condus echipa națională de cricket, sportul rege al țării, la singura sa victorie la Cupa Mondială din 1992, a fost astfel răsplătită.

În calitate de șef al guvernului, el a valorificat mai întâi imaginea sa incoruptibilă și oboseala societății față de partidele tradiționale, care au monopolizat puterea timp de decenii, împreună cu armata.

În timpul pandemiei Covid-19, alegerea sa de a nu impune un blocaj la nivel național, care ar fi „înfometat” oamenii, s-a dovedit populară și de succes. Țara a fost în mare parte cruțată (30.000 de morți).

Dar situația economică și alegerile lui proaste i-au afectat imaginea. Inflația ridicată, deprecierea rupiei din iulie și extinderea datoriei au fost doar unii factori. Deteriorarea securității, în special de când talibanii au preluat puterea în Afganistan la mijlocul lunii august, a contribuit, de asemenea, la dificultățile lui Khan.

Revenirea lor triumfală a fost interpretată mai întâi ca o victorie pentru Pakistan, acuzat multă vreme că îi susține, și pentru cel care a fost poreclit „Taliban Khan” pentru că nu a încetat niciodată să susțină dialogul cu ei.

Dar după câțiva ani de relativ calm, atacurile s-au reluat din august, conduse în special de talibanii pakistanezi din Tehreek-e-Taliban Pakistan (TTP).

Reputație de playboy

Imran Khan a suferit și de pe urma probabilei deteriorări a legăturilor sale cu armata, care a fost acuzată că a intervenit în favoarea sa în 2018, chiar dacă aceasta a păstrat tăcerea în ultimele zile.

Eforturile sale de a poziționa Pakistanul ca un jucător regional cheie au avut un efect redus. Legăturile cu Washingtonul și țările europene s-au tensionat, în special sub efectul diatribelor sale împotriva islamofobiei, deghizate, în ochii lui, în Occident, sub masca libertății de exprimare.

Islamabad s-a apropiat astfel mai mult de China. Iar vizita oficială a lui Imran Khan la Moscova chiar în ziua izbucnirii războiului în Ucraina i-a adus numeroase critici.

La fel și primirea ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, cu trei zile înainte de votul moțiunii de cenzură, Khan reiterând importanța pe care Pakistanul o acordă relațiilor sale cu Rusia, ca prioritate esențială a politicii externe.

Khan, fiul unei familii bogate din Lahore, absolvent la Oxford, căsătorit de trei ori după ce și-a menținut o reputație de playboy în timpul carierei sale sportive, a fost, de asemenea, criticat pentru complezența sa față de radicalii religioși.

Căsătorit pentru a treia oară în 2018 cu Bushra Bibi, provenită dintr-o familie conservatoare și care poartă vălul islamic, Khan a apărat cu vehemență controversata lege a blasfemiei.

În noiembrie, guvernul său a ridicat interzicerea partidului Tehreek-e-Labbaik Pakistan (TLP), impusă în aprilie după demonstrațiile violente anti-franceze organizate de acest partid islamist, care a denunțat sprijinul Franței pentru dreptul la caricatură, inclusiv a profetului Mahomed.

Adeseori acuzat că a restrâns spațiul de exprimare al presei, Imran Khan a stârnit și indignarea organizațiilor feministe prin stabilirea de mai multe ori a unei legături între viol și felul în care se îmbracă femeile, într-o țară în care violența sexuală este curentă.