Donald Trump a promis accesul finanțat la fertilizarea in vitro, dar efectul asupra ratei americane a natalității ar fi neglijabil. Donald Trump se poate înșela în multe privințe, însă o spune pe bune când trage un semnal de alarmă cu privire la scăderea ratei natalității. Într-un interviu de săptămâna trecută, candidatul republican la alegerile prezidențiale a promis accesul finanțat la fertilizarea in vitro (FIV).
Scepticii ar putea fi tentați să creadă că oferta lui Trump are mai mult de-a face cu recâștigarea votanților liberali de sex feminin decât cu rezolvarea problemei deficitului natalității din America.
Dar, indiferent dacă angajamentul său de a face FIV gratuită este sau nu doar o manevră politică, Trump are dreptate când spune că SUA – și, într-adevăr, aproape toate națiunile occidentale – au nevoie de mai mulți copii.
În întreaga lume, ratele natalității sunt în scădere, potrivit UnHerd. Majoritatea țărilor bogate – și un număr tot mai mare de țări sărace – au rate totale de fertilitate (RTF) mult sub rata de înlocuire de 2,1 copii pe femeie. În SUA, FRT a scăzut de la 2,5 în 1970 la doar 1,67 în prezent, ceea ce înseamnă că fiecare generație va fi cu 20% mai mică decât ultima.
Pentru conservatori, lipsa copiilor este mai mult decât o tragedie economică: prăbușirea formării familiei slăbește însăși fundațiile civilizației, erodând capacitatea de a transmite istoria, cultura și credința generațiilor viitoare.
FIV nu va salva SUA de prăbușirea ratei natalității
Deși promisiunea lui Trump poate fi salutată de unii ca o politică „pro-familie”, nu va schimba prea mult rata generală a fertilității.
Există multe motive sociale și economice pentru care o proporție atât de mare de femei nu devin niciodată mame. Dar un factor semnificativ este faptul că multe pur și simplu o fac prea târziu, așteptând până după vârsta de 35 de ani, când șansele de a concepe sunt scăzute și scad rapid.
În mod crucial, FIV are rate scăzute de succes pentru femeile din această grupă de vârstă. În Israelul pronatalist, singura națiune occidentală cu un TFR peste nivelul de înlocuire și unde tratamentul fertilității este gratuit pentru toți, doar 5% dintre copii se nasc prin FIV.
Și în cazul extrem de puțin probabil ca SUA – unde 2% din nașteri se realizează în prezent prin FIV – să atingă nivelurile israeliene de concepții asistate, efectul asupra ratei americane a natalității ar fi neglijabil.
Este chiar posibil ca promovarea fertilizării in vitro să ducă la scăderea ratei natalității. Publicul are o înțelegere precară a fertilității și a tratamentelor de fertilitate și mult prea mulți presupun că tehnologiile reproductive sunt polițe de asigurare eficiente împotriva lipsei de copii.
Conservatorii ar trebui să salute eforturile de încurajare a formării familiilor. Dar FIV nu va salva SUA – sau pe oriunde altundeva – de la prăbușirea ratei natalității.
Soluția este complicată, dar va implica cel puțin o mai bună educație privind fertilitatea și un statut mai înalt pentru părinți. Cu siguranță, există motive de compasiune pentru o mai largă disponibilitate a FIV, dar inversarea declinului demografic va necesita mult mai multă ambiție.
