Polinezia. Testele nucleare ale Franței îl ajung din urmă pe MacronÎn a patra zi a vizitei sale în Polinezia Franceză, președintele Emmanuel Macron a recunoscut, marți, 27 iulie, în timpul unui discurs la Papeete, „datoria” Franței față de acest teritoriu de peste mări și a promis transparență cu privire la testele nucleare efectuate în arhipelag până în 1996.
„Îmi asum și vreau adevărul și transparența cu voi”. Într-un discurs adresat oficialilor polinezieni, marți, 27 iulie, la Papeete (miercuri dimineață la Paris), Macron spus că Franța are „o datorie” față de Polinezia Franceză pentru testele nucleare din Pacific și că victimele acestor teste ar trebui să fie mai bine recompensate.
Fără scuze
El nu a rostit cuvântul „scuze”, cerut de asociațiile victimelor acestor teste. După 17 teste nucleare în Sahara, Franța, în 1966, și-a transferat poligonul în Polinezia Franceză, pe atolii Mururoa și Fangataufa, unde a efectuat 193 de noi teste în 30 de ani, mai întâi atmosferice, apoi subterane, scrie France 24.
Ultimul a avut loc la 27 ianuarie 1996, după decizia președintelui Jacques Chirac de a relua testele nucleare, în ciuda moratoriului decis cu trei ani mai devreme de predecesorul său, François Mitterrand.
„Nu am fi făcut același lucru în Franța”
„Vreau să vă spun clar că militarii care au făcut aceste teste nu v-au minţit. Au fost expuşi aceloraşi riscuri (…) Nu au fost minciuni, au fost asumate riscuri care nu au fost evaluate, inclusiv de către militari”, a precizat Macron.„Cred că este adevărat că nu am fi făcut aceleaşi teste în Creuse sau în Bretania”, a remarcat liderul de la Elysee, într-o referire la două regiuni din Franţa.
În ceea ce privesc compensațiile, el a subliniat că, în momentul alegerii sale, în 2017, „11 dosare au fost finalizate” şi că „de atunci încă 187 de dosare” au fost soluţionate, adăugând că „termenul pentru depunerea dosarelor va fi prelungit
