Poate Germania să torpileze Nord Stream 2?

Există o presiune tot mai mare asupra Germaniei de a-și regândi sprijinul pentru proiectul gazoductului susținut de Rusia. Această poziție este din ce în ce mai tensionată ca urmare a otrăvirii liderului opoziției ruse Alexei Navalnîi, dar Berlinul riscă probleme juridice, financiare și politice.

Conducta de 1.230 de kilometri  ar trebui să trimită 55 de miliarde de metri cubi suplimentari de gaz rusesc pe an sub Marea Baltică, iar Germania a susținut multă vreme că acest proiect este o afacere comercială, nu politică. Într-o schimbare majoră, cancelarul Angela Merkel a vorbit de posibillitatea de a-l opri: „Nu am format încă o hotărâre definitivă în acest sens”. Dar Germania nu prea poate să blocheze finalizarea conductei fără a se supune legislației UE sau a risca cereri de daune de mai multe miliarde de dolari ale companiei Nord Stream 2 – care are sediul central în Elveția, dar este deținută în totalitate de compania rusească de stat Gazprom.

Pe lângă faptul că aproape 40% din consumul energetic al UE este asigurat de gazele rusești, fostul cancelar german, Gerhard Schroder – un politician încă influent – este acum președintele consiliului de administrație al Nord Stream 2. Cu toate acestea, Germania ar putea lăsa proiectul neterminat să-și găsească sfârșitul în Baltica înghețată, dar se pune întrebarea cu ce consecințe. O posibilă mișcare ar fi revocarea autorizațiilor de construcție pentru gazoduct – emise de  autoritatea regională minieră Stralsund și de Agenția Federală Maritimă și Hidrografică, ultima, independentă de guvern. În ambele cazuri, retragerea permiselor din motive politice ar crea o deschidere pentru Nord Stream 2 AG să dea în judecată Germania în temeiul Tratatului privind Carta Energiei, la care ambele țări sunt semnatare.

Potrivit politico.eu, prejudiciile cauzate de astfel de litigii ar putea ajunge la costul conductei în sine: aproximativ 9,5 miliarde euro.  Politicienii germani ar putea, de asemenea, să încurajeze ONG-urile de mediu să conteste permisele în instanță – aceste organizații susțin că proiectul  este incompatibil cu obiectivele climatice ale țării. În plus, un studiu al Institutului German pentru Cercetări Economice (DIW) arată că Nord Stream “2 este inutil din perspectivă economică” și va aduce câștiguri doar companiei de exploatare- Gazprom. În al treilea rând, ar putea fi emisă o restricție națională la importurile de gaze din Rusia. Legea privind comerțul și plățile externe a Germaniei permite restricții asupra comerțului exterior „pentru a garanta interesele esențiale de securitate ale Republicii Federale Germania sau pentru a preveni perturbarea coexistenței pașnice a națiunilor”.

Însă este neclar dacă Germaniei i se permite să oprească singură importul de gaze în Europa – sau dacă o astfel de acțiune restrictivă este rezervată exclusiv UE în temeiul articolului 215 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. O a patra cale de a suprima gazoductul este de a lăsa sancțiunile SUA să înăbușe proiectul, sancțiuni care vizează oricare dintre cele aproximativ 120 de companii dintr-o duzină de țări din UE care doresc să facă afaceri cu Nord Stream 2.

E puțin probabil ca toate aceste scenarii să strice prietenia energetică între Angela Merkel și Vladimir Putin, indiferent de soarta lui Navalnîi. În fond, proiectul gazoductului este finanţat în proporție de 51,9% de Gazprom, iar alături de gigantul rusesc sunt implicate mari companii europene, fiecare cu o participație  cuprinsă între 9% și 15,5%: Engie (Franța), N.V. Nederlandse Gasunie (Olanda), Wintershell Dea și E.on (ambele din Germania), Royal Dutch Shell (Olanda și Marea Britanie), OMV (Austria). Putin a asigurat că Nord Stream 2 va intra în funcțiune cel târziu în primul trimestru din 2021 – pentru finalizarea proiectului mai sunt necesari 100 de kilometri.