Republicanul Donald Trump vrea să reducă bugetul SUA, în timp ce democratul Joe Biden ia în calcul creșterea cheltuielilor. Două proiecte economice radical diferite. Și în ambele cazuri, datoria publică crește.
Pe de o parte, Joe Biden mizează pe clasa de mijloc și pe tranziția climatică. Crește taxele pentru cei bogați și mărește cheltuielile pentru locuințe, sănătate și educație. Pe de altă parte, Donald Trump reduce bugetele și impozitele, dar lansează un program de construcție de autostrăzi pentru a relansa activitatea economică. Alegerea lui Biden ar trebui să ducă la o creștere a cheltuielilor federale de ordinul a 640 miliarde de dolari pe an (540 miliarde de euro), în timp ce cea a lui Donald Trump ar duce la o scădere cu 300 miliarde (253 miliarde euro). Actualul chiriaș al Casei Albe anunță, dacă este reales, reduceri majore la bugetul pentru sănătate, educație și programe sociale. Și chiar o scădere a bugetului pentru apărare începând cu 2025. Singura excepție: un plan vast pentru reînvierea economiei de 1.275 miliarde de dolari, în mare parte dedicat construcției de infrastructură. Donald Trump intenționează să impună statului central un tratament de slăbire, în timp ce, dimpotrivă, Joe Biden crește acțiunea sferei publice pentru a o pune în slujba protecției celor mai vulnerabili și pentru a ține cont de tranziția climatică ( o preocupare absentă de la Trump).
America, din ce în ce mai îndatorată
Oricum, se așteaptă ca datoria SUA să crească în continuare brusc. Allianz, citat de AFP, prognozează datorii care ar ajunge la 159% din PIB în 2030 dacă ar fi ales Joe Biden și 151% din PIB dacă ar fi Donald Trump. Datoria publică a SUA în acest an se ridică la 98% din PIB.Similitudinea traiectoriilor se explică deoarece Donald Trump intenționează să reducă nu numai cheltuielile, ci și veniturile, cu o reducere a impozitelor de 140 miliarde de dolari pe an (118 miliarde de euro). Primul său mandat a fost deja marcat de reduceri de impozite. Joe Biden intenționează să crească impozitele cu 370 miliarde de dolari pe an (313 miliarde de euro), pentru a finanța o parte din noile sale cheltuieli. Aceste creșteri ar fi concentrate pe cea mai bogată parte a populației și pe afaceri. În cele din urmă, în ambele cazuri, impactul asupra creșterii va fi mai mult sau mai puțin același pe termen mediu. Alegerea lui Joe Biden va avea un efect mai favorabil în următorii trei ani. Dar din 2024, cele două traiectorii se întâlnesc. Creșterea medie în Statele Unite, pentru următorii zece ani, ar trebui să fie de 1,4% dacă este ales Joe Biden și de 1,25% dacă este ales Donald Trump. Echipa de cercetare economică a Allianz estimează, de asemenea, că inflația, în ambele cazuri, ar trebui să rămână scăzută pe parcursul perioadei, în jurul obiectivului de 2%.
Americanii au datorie publica 25 mii de miarde!! Și n-au nici un stres! N-au nici o intenție să-și plateasca vreodata dat.publică! Au deficit? Ei și? Tiparnița ia viteză!! O viteză măăăă…de rotație ca a Terrei in juru soarilui! Și ROMÂNIA ARE datorie publica care inițial fuse privata,apoi sa transferat la public debt..Cum? ;io-te așa ! Păi banii unde s-au dus banii?? (Loați de bășinescu și johha&cîțu) Dracu știe! La ANRP,banci private cadău,etc.