Planul G7 împotriva Chinei se lovește de munți de obstacole

Planul global de infrastructură propus de țările G7 ar trebui să ofere țărilor în curs de dezvoltare o alternativă credibilă la „Noile drumuri ale Mătăsii”, promovate de China și puternic criticate.

Dornic să-și implice aliații în rivalitatea strategică dintre Statele Unite și China, Joe Biden a convins țările G7 să lanseze această inițiativă, numită Build Back Better (B3W), care ar trebui să permită investiții masive în țările în curs de dezvoltare. O zonă în care chinezii își țes influența aruncând cu miliarde de dolari.

Însă proiectul „Noilor drumuri ale Mătăsii” al Beijingului „nu și-a respectat multe dintre promisiunile sale și a generat neîncredere în multe țări, creând o deschidere pentru inițiativa B3W”, rezumă Eswar Prasad, profesor la Universitatea Cornell și specialist în China.

Beijingul și-a lansat inițiativa în 2013 pentru dezvoltarea infrastructurii terestre și maritime pentru a lega Asia, Europa și Africa de China.

Dar opt ani mai târziu, există numeroase plângeri: licitații „netransparente”, suspiciune de corupție pentru a obține contracte sau chiar nerespectarea drepturilor omului, a drepturilor sociale și a mediului.

Clienții Beijingului, datori vânduți

De exemplu, construcția unei centrale hidroelectrice pe insula indoneziană Sumatra a fost criticată pe scară largă pentru pagubele cauzate pădurii tropicale care găzduiește cea mai rară primată din lume, urangutanul Tapanuli.

Occidentul acuză, de asemenea, Beijingul că încurajează țările emergente să ia prea multe datorii pentru proiecte care nu au întotdeauna o utilitate economică.

„Până în prezent, riscurile atât pentru Statele Unite, cât și pentru țările beneficiare, ridicate de punerea în aplicare (a inițiativei chineze) depășesc cu mult beneficiile sale”, potrivit concluziilor unui grup de experți din Council on Foreign Relations (CFR), scrie Boursorama.

Mita chineză

În Africa, în special, China a reușit să câștige contracte oferind proiecte mult mai ieftine decât cele ale concurenței.

Și, „încetul cu încetul, chinezii au eliminat concurența din întreprinderile locale”, a declarat un specialist în dezvoltare pe acest continent, sub condiția anonimatului.

„În Mali, în Bamako a existat un singur pod peste râul Niger, acum sunt trei, urmând să fie patru”, adaugă el, subliniind că proiectele au fost însoțite de cadouri pentru liderii politici locali, cum ar fi construirea de vile.

De la teorie la practică e drum lung

Proiectul G7 este promovat de Casa Albă ca „un parteneriat de infrastructură de înaltă calitate și transparent (…) condus de democrații majore pentru a ajuta la reducerea necesităților de infrastructură de peste 40 trilioane de dolari la nivel global în țările în curs de dezvoltare”.

Liderii G7 speră să joace un rol de catalizator pentru a atrage finanțe private.

„Build Back Better World este ceea ce facem deja, dar cu o mobilizare publică mai puternică, în special din Statele Unite”, a declarat Thierry Déau, fondatorul și managerul grupului Meridiam, specializat în dezvoltarea și finanțarea proiectelor de infrastructură. „Mai multă finanțare privată înseamnă că va trebui să existe și mai multă transparență”, spune el.

Pentru specialistul în dezvoltare din Africa, care preferă să rămână anonim, „nu există atât o problemă de capital, cât o problemă de absorbție a unor sume mari de bani”, legată de dificultățile tehnice și insecuritatea endemică.

Cum să convingi companiile să înființeze proiecte în Sahel în fața amenințării teroriste? Odată ce proiectele sunt realizate, cum ar fi școlile, cum putem fi siguri că un profesor va fi de acord să se stabilească acolo? Cum să securizăm infrastructura, care abia construită, va fi probabil distrusă de milițiile locale?

„B3W trebuie să rezoneze cu liderii din țările în curs de dezvoltare”, estimează Matthew Goodman și Jonathan Hillman, experți ai Center For Strategic International Studies, potrivit cărora „mulți vor fi dornici să-și extindă opțiunile” și să ofere un „prestigiu” mărcii B3W.

În schimb, vor trebui să accepte mai mult control, costuri mai mari și termene de livrare mai lungi.

FMI și Banca Mondială tac mâlc

În cele din urmă, marea întrebare este de știut ce roluri vor avea Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială, instituții istorice aflate în centrul dezvoltării.

Pentru că, dacă ele vor trebui să se implice pentru a arăta că rămân esențiale, trebuie să menajeze interesele concurente ale acționarilor lor principali.

FMI și BM, care nu au dorit să facă nici o declarație, ar putea deveni „un câmp de luptă pentru influență, cu un G7 și China încercând să modeleze modelele de împrumut ale acestor instituții în funcție de propriile interese economice și geopolitice”, spune Eswar Prasad.