Planul de pace pentru Ucraina, ultimatum de la Trump: ce riscă Zelenski dacă refuză propunerea Washingtonului

Președintele american Donald Trump a legat direct planul de pace pentru Ucraina de un termen-limită extrem de clar: Ziua Recunoștinței. Într-un interviu la Fox News Radio, liderul de la Casa Albă a sugerat că joi, când SUA sărbătoresc Thanksgiving, este data până la care Kievul ar trebui să dea un răspuns clar propunerii de încheiere a războiului cu Rusia.

Ultimatumul lui Trump pentru Zelenski și presiunea termenului de Ziua Recunoștinței

Trump a afirmat că joi este „un termen adecvat” pentru ca președintele Volodimir Zelenski să se pronunțe oficial asupra proiectului american, un plan de pace în 28 de puncte negociat de Washington. Declarația vine după dezvăluiri Reuters și Washington Post, potrivit cărora Kievul ar fi primit un avertisment ferm: dacă refuză, riscă să piardă susținerea militară și informațională a Statelor Unite.

Mesajul este limpede: în lipsa unui acord asupra acestui proiect, Washingtonul ia în calcul să sisteze livrările de armament și sprijinul de intelligence pentru Ucraina. În interviu, Trump a subliniat că Ucraina „deja pierde teritoriu” și a numit conflictul „un masacru scăpat de sub control”, insistând că realitatea de pe front obligă la compromisuri dureroase.

Planul de pace pentru Ucraina, condiționat de cedări teritoriale și limite militare dure

Potrivit informațiilor publicate în presa internațională, planul de pace pentru Ucraina presupune concesii teritoriale majore în favoarea Rusiei. Regiunea Donbas, provinciile Donețk și Lugansk, ar fi cedată integral Moscovei și recunoscută de facto ca teritoriu rusesc, la fel ca peninsula Crimeea. O parte din teritoriile din Donbas care nu sunt în prezent controlate de Rusia ar deveni zone tampon demilitarizate.

Provinciile Herson și Zaporojie ar urma să fie împărțite de-a lungul liniei actuale a frontului, care ar fi înghețată, în timp ce Rusia ar trebui să se retragă din anumite zone ocupate din regiunile Harkov și Dnipropetrovsk. În schimb, Ucraina ar fi constrânsă să accepte limitarea armatei la cel mult 600.000 de militari, renunțarea la arme cu rază lungă de acțiune și renunțarea formală la obiectivul aderării la NATO și înscrierea neutralității militare în Constituție.

Ca „garanții de securitate”, Occidentul ar trebui să declare că un atac asupra Ucrainei va fi tratat ca un atac împotriva „comunității transatlantice”, fără staționare de trupe străine pe teritoriul ucrainean, dar cu posibilitatea plasării de avioane europene de luptă în Polonia.

Planul include și prevederi economice: 100 de miliarde de euro din activele rusești înghețate ar fi redirecționate către reconstrucția Ucrainei, iar aliații europeni ar contribui cu încă 100 de miliarde, SUA urmând să obțină câștiguri importante din contractele de reconstrucție.

Planul de pace pentru Ucraina, avantaj net pentru Rusia și pierderi teritoriale pentru Kiev

Analizele independente arată că planul de pace pentru Ucraina ar consfinți un câștig net pentru Rusia fără lupte suplimentare. Pe baza datelor Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), AFP a calculat că Moscova ar obține aproximativ 2.300 km² de teritoriu suplimentar, o suprafață aproape egală cu Luxemburgul, prin simpla retragere a armatei ucrainene din zone pe care încă le controlează.

Kievul ar pierde circa 5.000 km² în regiunea Donețk, inclusiv orașele Kramatorsk și Sloviansk, transformate în parte dintr-o zonă tampon. În schimb, ar primi înapoi zone limitate din regiunile Harkov, Dnipropetrovsk, Sumî și Cernihiv. Per total, Ucraina ar ceda aproximativ 20% din teritoriul său pentru a recupera mai puțin de 0,5%.

Planul confirmă anexarea Crimeei și a regiunilor Donețk și Lugansk și păstrează sub control rusesc teritorii importante din Herson și Zaporojie. Energia produsă de centrala nucleară Zaporojie ar fi împărțită egal între Moscova și Kiev, iar sancțiunile occidentale împotriva Rusiei ar fi ridicate treptat.

Zelenski, prins între riscul pierderii sprijinului american și refuzul de a ceda demnitatea națională

Într-un mesaj video adresat populației, Volodimir Zelenski a recunoscut deschis că Ucraina se află „în unul dintre cele mai dificile momente din istorie”, sub o presiune uriașă atât din partea Washingtonului, cât și a Moscovei. Liderul de la Kiev a spus că țara sa se confruntă cu o alegere „extrem de dură”: „pierdere de demnitate” prin acceptarea condițiilor foarte dure ale planului sau riscul de a pierde „un partener-cheie”, adică sprijinul SUA.

Zelenski a anunțat că va propune Statelor Unite „alternative” la varianta actuală și lucrează împreună cu aliații europeni la o contrapropunere de plan de pace. Mai multe capitale din UE au reacționat deja negativ, criticând faptul că Washingtonul ar fi negociat conținutul proiectului fără să consulte statele europene sau Kievul.

Pe acest fundal, Rusia presează și mai mult: Kremlinul îi cere Ucrainei să accepte „fără întârziere” negocieri, avertizând că altfel Kievul „va pierde și mai mult teritoriu”, într-un moment în care armata ucraineană se confruntă cu dificultăți evidente pe front.

Planul lui Trump, criticat ca fiind „scris în rusă” și „listă de dorințe pentru Putin”

Planul a stârnit controverse nu doar prin conținut, ci și prin formulare. Corespondentul The Guardian Luke Harding a remarcat că versiunea în limba engleză conține structuri gramaticale „stângace”, care par traduse direct din rusă, de exemplu formularea „It is expected that Russia will not invade…” seamănă izbitor cu construcții tipice din limba rusă.

Harding notează și alte „rusisme” în text, sugerând că „originalul planului ar fi putut fi redactat în rusă”, ceea ce ridică întrebări incomode despre cine a influențat cea mai importantă propunere de negociere a Washingtonului.

Potrivit informațiilor publicate, documentul ar fi fost elaborat de trimisul special al președintelui Trump pentru misiuni de pace, Steve Witkoff, împreună cu emisarul rus Kirill Dmitriev, în cadrul unor întâlniri la Miami. Ucraina și aliații săi europeni nu au fost implicați în redactare.

Un oficial european citat de Politico a numit documentul „o listă cu dorințele lui Putin”, apreciind că este un plan „foarte prost”, care acordă concesii masive agresorului și impune constrângeri severe victimei agresiunii.