Pică și „recordul” guvernării-fulger la Londra. Cinci lideri europeni care au stat mai puțin decât Liz Truss

Anunțându-și demisia joi, la 44 de zile de la numire, Liz Truss a devenit șefa de guvern cu cel mai scurt mandat din istoria modernă a Marii Britanii.

Dar Liz Truss, care va părăsi 10 Downing Street în zilele următoare, poate sta liniștită. Alți politicieni din Europa au egalat sau au depășit acest record.

Germania: Egon Krenz – 43 de zile

Egon Krenz a fost ultimul președinte al Consiliului de Stat al Republicii Democrate Germane (RDG), între 24 octombrie și 6 decembrie 1989. Krenz a venit în funcție într-o situație foarte tensionată.

La sfârșitul anului 1989, mii de germani au reușit să fugă din RDG în Republica Federală Germania (RFG) și în blocul occidental.

Timp de mai multe săptămâni, au fost organizate demonstrații de amploare împotriva regimului, până la 9 noiembrie, când a căzut Zidul Berlinului. Aproape o lună mai târziu, sub presiune, Egon Krenz a demisionat în cele din urmă din funcția de președinte.

Bulgaria: Andrei Lukanov – 22 zile

Andrei Lukanov deține recordul pentru cea mai scurtă ședere ca șef de stat în Bulgaria, stabilit la sfârșitul anului 1990.

Numit la 8 februarie 1990, când țara abia își începea tranziția democratică, nu a reușit să formeze o coaliție de guvernare cu opoziția și, în cele din urmă, a demisionat la 7 decembrie 1990, în urma unor demonstrații de amploare și a unei greve generale.

Șase ani mai târziu, a fost asasinat în fața apartamentului său din capitala bulgară Sofia. Motivele reale ale crimei sunt încă neclare, iar persoana sau persoanele responsabile nu au fost niciodată arestate.

Cipru: Nikolaos Sampson – 8 zile

Jurnalist de formație, Nikolaos Sampson a devenit activist politic, a luat parte la lovitura de stat din 15 iulie 1974 și a răsturnat guvernul lui Makarios al III-lea. Timp de opt zile a reușit să devină președintele Republicii Cipru. Acest episod a dus la condamnarea sa la 20 de ani de închisoare în 1976, scrie Euronews.

Lituania: Albertas Simėnas – 3 zile

Albertas Simėnas a devenit prim-ministru al țării baltice la 10 ianuarie 1991, după ce guvernul anterior a demisionat din cauza problemelor economice.

Problema a fost că a dispărut fără explicații trei zile mai târziu, după ce armata sovietică a intrat în capitala Vilnius. Acesta este ceea ce se va numi mai târziu „evenimentele din ianuarie”.

Gediminas Vagnorius, membru al Partidului Creștin Lituanian, a preluat conducerea țării. Albertas Simėnas a reapărut ceva timp mai târziu și s-a alăturat guvernului Vagnorius ca ministru al economiei până la căderea acestuia în iulie 1992.

Mai târziu, a mărturisit că a fugit și s-a ascuns cu familia sa în sudul Lituaniei, la Druskininkai.

Suedia: Magdalena Andersson – 8 ore

Premiul pentru cel mai scurt mandat îi revine în cele din urmă Magdalenei Andersson. A fost aleasă la 24 noiembrie 2021 și a fost nevoită să demisioneze câteva ore mai târziu, după ce partidul ecologist a decis să părăsească coaliția guvernamentală. Cu toate acestea, ea nu fusese încă numită oficial de către regele Carl XVI Gustaf.

În calitate de lider al social-democraților, a fost în cele din urmă realeasă de către Parlament la 29 noiembrie. De asemenea, este prima femeie care ocupă această funcție în Suedia. În septembrie , după ce a recunoscut înfrângerea stângii în alegerile parlamentare, a renunțat la locul său în favoarea conservatorului Ulf Kristersson.