Pescuit post-Brexit. 11 țări fac front comun împotriva LondreiPescuitul, care a fost un dosar spinos în negocierile post-Brexit dintre UE și Londra, rămâne un ghimpe în relațiile insularilor cu vechiul continent.
Un dosar a alimentat tensiunile de câteva săptămâni: acordul post-Brexit privind licențele de pescuit. Luni, 11 octombrie, 11 țări, inclusiv Franța, au semnat o declarație comună prin care critică răspunsurile oferite de Londra în acest caz.
Hățișul licențelor
Și asta, în timp ce Parisul solicită deja un front comun european împotriva britanicilor după deciziile recente ale acestora din urmă. Pe lângă Franța, au semnat Germania, Belgia, Cipru, Spania, Grecia, Irlanda, Italia, Olanda, Portugalia și Suedia. „Răspunsul dat de Marea Britanie la cererile de licență de pescuit este incomplet și inadecvat”, a denunțat Ministerul francez al Măriii, în urma unui consiliu al miniștrilor europeni ai agriculturii și pescuitului , la Luxemburg.
Acordul post-Brexit, încheiat in extremis la sfârșitul anului trecut între Londra și Bruxelles, prevede că pescarii europeni pot continua să-și desfășoare activitatea în anumite ape britanice cu condiția obținerii unei licențe, acordată dacă pot dovedi că au pescuit acolo anterior.
„Eventuale măsuri de represalii”
De aici și tensiunile, în special dintre Franța și Marea Britanie. Francezii și britanicii argumentează diferit cu privire la natura și amploarea documentelor justificative care trebuie furnizate. În zonele de pescuit încă disputate (6-12 mile de coastele britanice și Insulele Canalului Mânecii), Londra și insula Jersey au acordat astfel un total de puțin peste 200 de licențe definitive, în timp ce Parisul revendică încă 244, scrie Le Point.
„Această declarație comună marchează un pas important, deoarece doar un răspuns colectiv va permite UE să poată continua negocierile cu partenerul nostru britanic”, a subliniat Annick Girardin, ministrul francez al Mării. Girardin susține, de asemenea, că „răspunsurile europene și franceze la propunerile britanice” vor fi făcute publice „în a doua jumătate a lunii octombrie” și „vor include eventual măsuri de represalii”.
