Regretatul Papă Francisc s-a remarcat prin poziții ferme pe o varietate de teme globale, iar sustenabilitatea datoriei suverane în piețele emergente a fost una dintre preocupările sale constante.
În discursul său de Anul Nou, Papa a cerut liderilor din țările creștine să dea un exemplu prin reducerea semnificativă a datoriilor celor mai sărace state – un apel plasat strategic în contextul anului jubiliar 2025. Tema este reluată și de Africa de Sud, care deține președinția G20 în acest an.
Cu toate acestea, presiunea mediatică și politică asupra problemei datoriilor în rândul țărilor cu venituri mici și medii s-a diminuat. Deși politicile tarifare agresive și reducerile de ajutor extern promovate de Trump au fost interpretate drept un semn de indiferență față de statele în curs de dezvoltare, piețele emergente și cele de frontieră au performat peste așteptări în ultimii ani.
Potrivit firmei Capital Economics, proporția statelor aflate în dificultate din cauza datoriei, deși în creștere ușoară, se menține sub nivelurile generate de crizele recente, precum pandemia Covid-19 sau invazia Rusiei în Ucraina. Riscurile valutare asociate acestor piețe s-au atenuat, iar multe dintre ele par să fi depășit o perioadă de cinci ani de instabilitate, marcată de șocuri externe și de volatilitate a capitalurilor.
Paradoxal, politicile comerciale imprevizibile ale administrației Trump au generat un mediu relativ favorabil pentru multe dintre aceste economii. Declinul dolarului – benefic pentru țările care se împrumută în moneda americană – și scăderea randamentelor obligațiunilor Trezoreriei SUA au susținut fluxurile de capital către piețele emergente. Diferența de randament între obligațiunile emise de aceste state și cele americane a rămas stabilă – un indicator-cheie al încrederii investitorilor.
Efectele negative ale tarifelor s-au concentrat disproporționat asupra Chinei, oferind astfel un avantaj relativ altor exportatori din Asia și Africa. Economii precum Bangladesh, Vietnam, Pakistan și Cambodgia rămân însă vulnerabile la incertitudinile comerțului global și la dependența de cererea americană.
La nivel individual, riscurile rămân ridicate pentru țări precum Argentina, Sri Lanka, Mozambic, Egipt și Ucraina, în special în ceea ce privește sustenabilitatea datoriei și stabilitatea cursului de schimb.
Capital Economics subliniază că mai multe dintre aceste state – inclusiv Argentina, Egipt și, în mod deosebit, Turcia – au inițiat reforme fiscale menite să reducă expunerea la șocuri externe.
În eventualitatea unei noi crize de aversiune față de risc – însoțită de probleme legate de datoriile suverane și de volatilitate valutară – comunitatea internațională nu este bine pregătită să reacționeze. FMI și Banca Mondială rămân instituții cu resurse limitate în comparație cu amploarea fluxurilor de capital din prezent.
Chiar dacă Donald Trump s-a dovedit deschis față de anularea datoriilor proprii – fie voluntar, fie prin faliment – este improbabil să manifeste aceeași generozitate, în numele Statelor Unite, față de guvernele altor state.
Succesorul Papei Francisc, Leon al XIV-lea, ar putea relua apelul moral pentru o reducere extinsă a datoriilor, însă este puțin probabil ca președintele Trump să răspundă favorabil, așa cum a făcut Bill Clinton la cererea Papei Ioan Paul al II-lea în urmă cu un sfert de secol.
Piețele emergente au depășit așteptările investitorilor – iar, având în vedere actuala lipsă de consens global privind tratarea crizelor de îndatorare, acest progres este cu atât mai valoros.
