Criza de sănătate a forțat Uniunea Europeană să își revizuiască definiția conceptului de frontieră, considerată din nou mai degrabă ca o barieră decât un „punct de trecere”.
Măsurile anti-Covid au dus la restabilirea granițelor dintre anumite state membre ale Uniunii Europene, după decenii de liberă circulație. Ultimul episod a avut loc pe 26 martie, când Germania și-a înăsprit controlul la granița cu Franța, după ce a clasificat întreaga Franță ca zonă cu risc ridicat în fața creșterii ratei incidenței virusului. Pentru Bruno Tertrais, director adjunct al Fundației pentru Cercetări Strategice, situația sănătății finalizează revenirea în favoarea noțiunii de frontieră, inițiată deja de criza economică de la sfârșitul anilor 2000 și de criza migrațională: „Șocurile suferite, terorismul, migrația și, mai recent, pandemia, au creat o nevoie de frontiere și aș spune chiar o dorință de frontiere”.
Bariere financiare, apoi fizice
“A fost mai întâi impactul crizei economice și revenirea unui anumit protecționism. Barierele vamale au crescut din nou, în timp ce ne aflam mai degrabă, de la începutul anilor 1990, într-un fel de liberalism care corespundea unei deschideri a frontierelor”, amintește politologul. Apoi, criza migrației a impus întărirea barierelor fizice în afara Europei – cele care vizează limitarea intrării oamenilor – înainte ca pandemia să le transporte în interiorul UE. Această situație marchează o adevărată revoltă geopolitică după decenii de deschidere. Libertatea de mișcare între Franța și Germania și, mai larg, între țările din spațiul Schengen, a fost luată ca atare. De la începutul anilor 1990, se credea că ne vom îndrepta inevitabil către o lume cu frontiere tot mai șterse, din ce în ce mai ușor de traversat. Găsirea unei granițe între Franța și Germania a fost de neconceput cu doar un an în urmă.
Situație temporară?
De acum, granița nu mai este doar ceea ce delimitează simbolic două țări, pe o hartă sau într-un tratat, ea devine din nou un element de separare fizică. Dar acest fenomen, care în Europa pare să fi atins punctul culminant odată cu pandemia, nu ar trebui să fie durabil. Dimpotrivă, îmbunătățirea situației de sănătate ar putea eroda rapid nevoia de retragere. „Cred că după criza Covid, vom avea o dorință de deschidere și de mișcare încât aceste fenomene de frontieră vor avea o importanță mai mică”, a mai spus Bruno Tertrais, care este și co-autor al unui “Atlas al frontierelor”, publicat de editura Arenes.