Furtul antichităților a crescut în timpul pandemiei, în special în Orientul Mijlociu și Africa de Nord – zone bogate în situri de patrimoniu.
Este dificil de estimat mărimea exactă și valoarea monetară a pieței de antichități ilicite. Potrivit cărții lui Roger Atwood din 2020, „Stealing History”, ar putea valora 6 miliarde USD pe an.
UNESCO raportează că acest comerț ilegal cu bunuri culturale – din care face parte traficul de antichități – valorează 10 miliarde de dolari anual.
Se știe că o parte din aceste profituri sunt utilizate pentru finanțarea conflictelor și a terorismului global.
Potrivit proiectului Antiquities Trafficking and Heritage Anthropology Research (ATHAR), care investighează și documentează lumea interlopă digitală a traficului de artefacte prădate, ritmul acestor activități în Orientul Mijlociu și Africa de Nord a accelerat și mai mult în timpul crizei covid.
Cauze
Această creștere a furtului de antichități și a contrabandei a fost cauzată de mai multe motive interconectate, notează Hamad Bin Abdulaziz Al-Kuwari, ministru de stat și președintele Bibliotecii Naționale din Qatar.
În primul rând, traficul de antichități oferă un flux de venituri atât de necesar pentru cei care și-au pierdut locurile de muncă în timpul pandemiei.
În al doilea rând, din cauza blocărilor și a restricțiilor bugetare, autoritățile au slăbit monitorizarea siturilor arheologice și a muzeelor, lăsându-le mai vulnerabile la furt și jafuri.
În al treilea rând, mulți traficanți au reușit să stimuleze creșterea economiei digitale în timpul pandemiei – comerțul ilicit online, prezent inițial pe dark web, s-a mutat pe platformele populare de socializare.
Traficul de antichități nu este domeniul exclusiv al grupurilor teroriste și al rețelelor de criminalitate organizată. Colecționarii și casele de licitații, populațiile locale sărace și turiștii contribuie, de asemenea, la acest furt.
Soluții pe termen scurt
“Piața antichităților este condusă de cerere și ofertă. Există, de asemenea, piețe gri, în care se vând antichități de origine necunoscută sau cele a căror documentație a fost pierdută. Nu este întotdeauna ușor să facem distincția între aceste piețe, dar asta trebuie făcut pentru a ne proteja trecutul”, spune Al-Kuwari.
Există pași practici pentru a combate furtul de artefacte, cum ar fi cum ar fi instruirea oficialilor de frontieră să diferențieze piesele originale și cele false, etichetând electronic toate antichitățile, promovarea unor licitații mai transparente și impunând sancțiuni mai severe pentru traficanți.
“Deoarece traficul de antichități s-a mutat online, trebuie să lucrăm cu piețe digitale, platforme de socializare și companii de procesare a plăților. Încheierea unui acord obligatoriu bazat pe acțiunile de bază ale UNESCO pentru a contracara vânzarea ilicită de obiecte culturale online este un loc bun pentru a începe”, a subliniat expertul din Qatar.