Cu pași mici, Joe Biden a început deja să redefinească prioritățile Statelor Unite în Orientul Mijlociu, luând distanță față de Arabia Saudită și Israel, piloni ai strategiei anti-Iran a predecesorului său Donald Trump, și încercând să reia dialogul cu Teheranul.
Biden a anunțat sfârșitul sprijinului SUA pentru campania militară saudită din Yemen, spunând că „a creat o catastrofă umanitară și strategică”.Acest prim discurs major de politică externă a fost la fel de interesant pentru conținutul său ca și pentru omisiunile sale. Noul președinte american nu a menționat Israelul când a vorbit despre relansarea alianțelor – nu a vorbit încă cu premierul Benjamin Netanyahu. Și a citat doar într-o singură frază „amenințările” din Iran, marea sperietoare a politicii din Orientul Mijlociu a lui Donald Trump, fără a menționa acordul nuclear iranian, din care SUA s-au retras în 2018 în urma deciziei fostului președinte republican. Un acord în care Joe Biden, care era vicepreședinte al lui Barack Obama când a fost încheiat în 2015, intenționează în mod clar să se întoarcă, notează AFP. „Cu Israelul și Arabia Saudită, aliați pe care Trump i-a reabilitat după epoca Obama, administrația Biden este pregătită să se distanțeze puțin, chiar dacă nu în același mod”, spune Aaron David Miller. Privind Israelul, acest fost diplomat american consideră că Joe Biden își va pondera acțiunile, probabil până în martie, perioada alegerilor parlamentare – urmărind care va fi soarta lui Benjamin Netanyahu, care s-a aliat cu conservatorii americani împotriva acordului nuclear iranian.
Procedând astfel, “Biden arată o ruptură cu modul în care Trump a gestionat relația cu israelienii, răsfățat ca niciodată în cei patru ani de mandate”, adaugă Miller, expert la grupul de reflecție Carnegie Endowment for International Peace. Față de Iran, „Biden dorește să arate că nu aleargă după Teheran”. Dacă secretarul de Stat Antony Blinken a numit un emisar pentru acest dosar exploziv, el a avertizat că salvarea acordului din 2015 va necesita timp. Dar distanțarea sa față de saudiți și israelieni, dușmani jurați ai iranienilor, poate fi văzută ca promisiuni de bună credință către Republica Islamică. Una din promisiunile campaniei lui Biden a fost stoparea implicării indirecte a primei puteri militare din lume în războiul din Yemen. Din acest motiv, Blinken a decis să-i scoată pe rebelii houthi din lista neagră americană a „organizațiilor teroriste”. Acești rebeli, susținuți de Iran, luptă cu guvernul yemenit susținut de Arabia Saudită. Trump a cultivat relațiile cu prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman și a favorizat vânzarea de armament în Arabia Saudită.
Moștenirea lui Trump
Cu toate acestea, evoluțiile în curs nu înseamnă că Washingtonul întoarce spatele acestor doi aliați-cheie. Biden și-a confirmat sprijinul pentru Riad, în special în fața atacurilor grupurilor pro-iraniene. Șeful diplomației SUA a vorbit la telefon cu omologul său saudit Faisal ben Farhan despre „provocările comune” celor două țări. Președintele american, considerat un moderat, a respins, de asemenea, apelurile din partea stângă a Partidului Democrat pentru a pune sub semnul întrebării sprijinul american pentru statul evreu. Și nu intenționează să inverseze anumite decizii unilaterale și controversate ale predecesorului său în favoarea Israelului, precum recunoașterea Ierusalimului drept capitală. Brian Katulis, analist la Center for American Progress, descrie poziția lui Biden mai mult ca o „revenire la normalitate”.”Trump a pus într-adevăr greutatea Americii pe o singură scară în marile bătălii regionale dintre Arabia Saudită și Iran și între Israel și palestinieni”, a spus el. Acest lucru „nu a redus tensiunile regionale și chiar a încurajat o escaladare”.
