Uniunea Europeană ia în calcul un nou pachet de sancțiuni de amploare împotriva Rusiei, vizând atât sectorul financiar, cât și cel energetic, într-un efort de a intensifica presiunea asupra Moscovei pentru a înceta agresiunea militară împotriva Ucrainei.
Potrivit unor surse familiare cu discuțiile, Comisia Europeană consultă în prezent statele membre cu privire la o serie de măsuri ce includ excluderea a peste 20 de bănci rusești din sistemul internațional de plăți SWIFT, reducerea plafonului de preț impus petrolului rusesc de la 60 la circa 45 de dolari pe baril, precum și interzicerea oficială a utilizării gazoductelor Nord Stream.
O decizie privind calendarul implementării acestor măsuri nu a fost încă luată, întrucât sancțiunile necesită aprobarea unanimă a celor 27 de state membre și ar putea suferi modificări înainte de a fi propuse formal.
Blocul comunitar analizează, de asemenea, impunerea unor noi interdicții de tranzacționare pentru aproximativ douăzeci de bănci, precum și restricții comerciale suplimentare în valoare de aproximativ 2,5 miliarde de euro, menite să diminueze capacitatea Rusiei de a genera venituri și de a accesa tehnologii critice pentru industria militară.
Reducerea plafonului de preț pentru țițeiul rusesc ar necesita coordonare cu Statele Unite și ceilalți membri G7, întrucât reglementările actuale interzic companiilor din acest grup să transporte sau să asigure livrări de petrol vândut peste prețul de 60 de dolari. Miniștrii de finanțe G7 nu au reușit să ajungă la un consens în acest sens la reuniunea recentă din Banff, Canada.
În același timp, discuțiile din cadrul Uniunii Europene se desfășoară în contextul apelurilor lansate de Trump către Moscova și Kiev pentru demararea unor negocieri directe de pace. Deși președintele american a evitat până acum să susțină impunerea unor noi sancțiuni împotriva Rusiei, sancțiunile instituite în mandatul predecesorului său, Joe Biden, continuă să fie aplicate.
Un element crucial al pachetului de sancțiuni reprezintă interdicția privind conductele Nord Stream, măsură care beneficiază deja de sprijinul Germaniei. Cancelarul Friedrich Merz a declarat recent la Roma că susține inițiativa Comisiei Europene de a interzice exploatarea conductei Nord Stream 2, aflată într-o stare incertă după exploziile din 2022 și lipsa certificării de către autoritățile germane.
O astfel de interdicție ar consolida poziția UE împotriva reluării livrărilor de gaze rusești și ar proteja Germania de presiuni externe, în contextul în care blocul european și-a asumat eliminarea completă a combustibililor fosili proveniți din Rusia până în 2027.
Pe lângă sancțiunile financiare și energetice, UE analizează extinderea restricțiilor asupra flotei „fantomă” de petroliere a Rusiei, vizarea unor creditori implicați în susținerea efortului de război și limitarea accesului fondului rusesc de investiții directe la piețele europene.
Totodată, Comisia dorește să includă clauze în viitorul pachet – al 18-lea de la începutul invaziei ruse – pentru a proteja companiile europene de eventuale acțiuni de arbitraj inițiate de investitori ruși în baza tratatelor bilaterale.
