Planurile sancțiunilor Uniunii Europene privind petrolul rusesc sunt tot mai aproape – Germania, cea mai mare economie a blocului, afirmând că nu se va opune unui embargo – însă par destul de confuze. Ce este considerat de fapt „petrol rusesc”?
A impune restricții asupra țițeiului rusesc este un lucru. Să încerci să oprești vânzarea de produse rafinate rusești este mult mai complicat, în parte pentru că nu este clar ce poate sau ar trebui să fie inclus.
În cazul țițeiului, este (relativ) simplu. Sancțiunile ar trebui să se aplice țițeiului pompat din câmpurile petroliere din Rusia, din care guvernul obține venituri sub formă de taxe de export și taxe de extracție minerală.
Sistemul CPC
Zona de incertitudine, notează Bloomberg, este cea a țițeiului CPC Blend, care este expediat de la un terminal de pe coasta rusă a Mării Negre – aproape de principalul port de export al țării din regiune, Novorossiysk, dar complet separat de acesta.
Amestecul conține molecule de origine rusă, iar cumpărătorii au fost nominalizați și criticați de către organizațiile care urmăresc transporturile de țiței „rusesc”. Dar situația nu este atât de simplă.
La terminalul de export, CPC Blend cuprinde aproximativ 90% țiței din Kazahstan și 10% care provine din zăcămintele din sectorul rusesc al Mării Caspice, care sunt operate de compania petrolieră rusă Lukoil.
Deși ar putea fi fezabil din punct de vedere tehnic ca moleculele rusești să fie separate înainte de export, așa cum a sugerat inițial Trezoreria SUA în orientările sale privind sancțiunile petroliere rusești, acest lucru nu se va întâmpla.
Operatorii ruși ai terminalului de export nu vor separa moleculele provenite din câmpurile petroliere rusești doar pentru a facilita evitarea lor de către cumpărători.
Iar conducta CPC transportă aproximativ 80% din exporturile de țiței ale Kazahstanului și nu există alternative realiste pentru mai mult de o mică parte din acest volum.
Așadar, Occidentul are alegeri dificile: interziceți exporturile CPC și paralizați economia Kazahstanului, fără a provoca prea multă durere Rusiei. Sau să accepte că Moscova va continua să exporte o cantitate de țiței prin intermediul sistemului CPC.
Așadar, țițeiul rusesc va continua să se scurgă pe piață, la fel cum fac acum livrările din Iran și Venezuela, unele țări fiind dispuse să continue să cumpere în ciuda sancțiunilor.
Sancțiunile privind produsele rafinate sunt și mai complicate. Cum rămâne, de exemplu, cu motorina produsă într-o rafinărie indiană care a început să importe țiței rusesc, alături de livrările de la furnizorii tradiționali din Orientul Mijlociu? Cum ar trebui clasificate aceste produse rafinate?
Moscova nu va vedea încasări fiscale din vânzările de motorină – le-a încasat deja din încărcătura inițială de țiței.
Dar dacă aceste vânzări sunt permise, nu există niciun stimulent economic pentru rafinăriile indiene să nu mai cumpere țiței rusesc și să-l vândă. Iar achizițiile acestora au crescut vertiginos de la invazia Rusiei în Ucraina.
Dinamica pieței petrolului, unde motorina este deja insuficientă și prețurile au crescut la maxime record, ar putea face foarte dificilă sancționarea produselor rafinate din țițeiul rusesc în afara Rusiei. Chiar dacă UE a promis că va înceta să mai utilizeze combustibili din Rusia în 2027, pe termen scurt rămâne dependentă de companiile rusești pentru 26% din necesarul său de petrol şi 40% din aprovizionările cu gaze naturale.
Mai pe înțelesul tuturor, trăiești în lumea de azi doar dacă accepți să te supui licuriciului obez și arogant până acolo încât trebuie să-i ceri voie să mergi ca să faci pipi. Dacă nu, trăiești ilegal pentru că apa, aerul, pământul și cerul aparțin licuriciului care le-a creat și trebuie să plătești bir pentru utilizarea lor. Așa trebuie să fie?.
Germania este dirijata de drogatii de peste Atlantic si daca numai importa gaze si petrol din Rusia intra. in faliment acesti mincatori de multi cirnati